Contrabanda cu țigări din „Prietenia”, filmată în 4K. CFM a introdus Big Brother pe șine

Republica Moldova a pus în funcțiune un sistem centralizat de monitorizare și supraveghere video pentru infrastructura feroviară, după ce Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova a dat marți în exploatare Centrul de monitorizare și supraveghere video. Proiectul a fost realizat cu sprijinul Statele Unite ale Americii, prin Programul EXBS, în cadrul Planului Comun de Acțiune Republica Moldova–SUA.

Lansarea a fost marcată simbolic prin înmânarea unui dispozitiv de control directorului general al CFM, Serghei Cotelinic, de către ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, și de însărcinatul cu afaceri al Ambasada SUA în Republica Moldova.

În cadrul evenimentului, participanții au fost familiarizați cu arhitectura sistemului și au putut urmări fluxuri video live de la camere instalate în depouri, pe locomotivele aflate în circulație și din alte obiective ale infrastructurii feroviare de pe întreg teritoriul țării.

Potrivit reprezentanților CFM, proiectul vizează consolidarea securității infrastructurii feroviare, creșterea siguranței operaționale, protejarea infrastructurii critice și alinierea la standardele europene de securitate, cu impact direct asupra securității naționale și a fluxurilor logistice regionale.

Programul de control al exporturilor și securitate la frontieră (EXBS), derulat sub egida Departamentului de Stat al SUA (ISN/ECC), are ca obiectiv prevenirea proliferării armelor de distrugere în masă, a acumulărilor destabilizatoare și a transferurilor iresponsabile de arme convenționale. Prin dezvoltarea unor sisteme naționale eficiente de control strategic al comerțului, EXBS sprijină statele partenere, inclusiv pe cele de tranzit, să își îndeplinească angajamentele internaționale, precum Rezoluția 1540 a Consiliului de Securitate al ONU, Inițiativa de securitate împotriva proliferării și alte regimuri multilaterale de control al exporturilor.

CFM a fost implicată în nenumărate scandaluri de contrabandă cu țigări în România. Este vorba de trenul Chișinău – București. Cel mai recent scandal cu contrabanda de țigări a fost în noiembrie 2025 când 120 de mii de pachete de țigări au fost găsite chiar în depoul Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #tren #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina