Bolea vede „rezultate” în cazul Lukoil, deși statul nu a recuperat juridic complexul petrolier: „Activele, la aeroport”

29 Ian. 2026, 12:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Ian. 2026, 12:21 // Actual //  Grîu Tatiana

Vicepremierul Vladimir Bolea susține că acțiunile Guvernului privind preluarea complexului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, aflat anterior în gestiunea Lukoil, sunt eficiente, chiar dacă procesul juridic de revenire a acestuia în proprietatea statului nu este încă finalizat.

Întrebat în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă cât de eficiente sunt măsurile autorităților, în condițiile în care, din punct de vedere juridic, bunurile nu au revenit încă pe deplin statului, Bolea a declarat că rezultatul practic demonstrează eficiența intervenției.

„Eficiența se măsoară în rezultat. În rezultat, activele au trecut la aeroport. Înseamnă că măsurile sunt eficiente”, a afirmat ministrul.

Oficialul și-a exprimat convingerea că statul va reuși să finalizeze și partea juridică a procesului, deși a admis că termenele anunțate anterior de autorități ar fi prea optimiste. „Probabil. Aeroportul a trecut și a preluat activele sale, mai departe sunt niște procese juridice”, a spus acesta, subliniind că, din punctul său de vedere, prioritar este ca serviciile esențiale să fie asigurate.

„Tot ce mă interesează pe mine e ca avioanele care ajung în aeroportul din Republica Moldova să poată beneficia de combustibil. Aeroportul a preluat aceste active. Aceste servicii sunt îndeplinite de către aeroportul din Chișinău. Înseamnă că măsurile au fost eficiente. Mai departe este Ministerul Justiției și celelalte structuri ale statului”, a adăugat Bolea.

Anterior, la 14 decembrie 2025, Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului a obligat Lukoil-Moldova să revină, în termen de 20 de zile, la situația existentă înainte de anul 2005 și să transmită în proprietatea statului infrastructura complexului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău. Termenul a fost depășit, iar măsura nu a fost pusă integral în aplicare, ceea ce a dus la sancțiunea ulterioară a companiei „Lukoil-Moldova” în mărime de 5% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 5 milioane de lei.Totodată, companiei i-a fost acordat un nou termen de cinci zile pentru conformare.

Pe plan internațional, grupul rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care gestionează o parte din activele externe ale companiei, printre care se regăsesc și activele din Republica Moldova, către fondul american de investiții Carlyle Group. Tranzacția are loc în contextul sancțiunilor impuse de SUA și este supusă aprobărilor de reglementare.

În Republica Moldova, Lukoil rămâne unul dintre cei mai mari jucători de pe piața produselor petroliere, operând o rețea extinsă de stații de alimentare și având o cotă de circa 40% la import, cât și o cotă de aproximativ 20% pe segmentul de retail al carburanților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.