UE deschide porțile Mercosur, iar Moldova va plăti nota

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mercosur #acord #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Toate cele nouă companii de asigurări din Republica Moldova au încheiat primul semestru al anului 2026 pe profit și ai acumulat împreună un câștig net de 126,2 milioane de lei, cu 25,6% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, șoferii au plătit mai mult pentru polițele RCA și Cartea Verde, în timp ce despăgubirile achitate de asigurători au crescut într-un ritm și mai accelerat, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În primele șase luni ale anului, companiile de asigurări au subscris prime brute în valoare de 1,78 miliarde de lei, în creștere cu 11,6% față de perioada similară din 2025. În același timp, despăgubirile și indemnizațiile achitate au totalizat 776,5 milioane de lei, cu 18,3% mai mult decât anul trecut.

Datele arată că piața asigurărilor rămâne puternic dependentă de segmentul auto. Asigurările obligatorii RCA internă și Cartea Verde au generat prime brute de 787,5 milioane de lei, echivalentul a 44,3% din totalul pieței. Dacă sunt incluse și celelalte categorii de asigurări auto, inclusiv CASCO, ponderea acestora depășește 66% din piața asigurărilor generale.

Șoferii au resimțit majorările și la costul polițelor. Prima medie RCA internă a ajuns la 1.344,7 lei, cu 97 de lei sau 7,8% mai mult decât în primul semestru al anului trecut. Pentru Cartea Verde, prima medie a constituit 1.125,9 lei, în creștere cu 134,9 lei sau 13,6%.

În același timp, costul mediu al daunelor a crescut. În cazul RCA internă, despăgubirea medie a ajuns la 22.559 de lei, cu 6,1% mai mult decât în 2025. Pentru Cartea Verde, dauna medie a urcat la 94.455 de lei, înregistrând o majorare de 17,5%.

Per ansamblu, companiile au achitat pentru asigurările obligatorii RCA și Cartea Verde despăgubiri de 438,7 milioane de lei, cu 20,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut.

Un detaliu este diferența dintre primele încasate și despăgubirile achitate. La nivelul întregii piețe, primele brute subscrise au depășit despăgubirile brute plătite cu aproximativ un miliard de lei. Această diferență nu reprezintă însă profitul companiilor, deoarece asigurătorii suportă și cheltuieli administrative, comisioane, costuri de reasigurare și obligații aferente riscurilor asumate.

Raportul BNM mai arată că intermediarii de asigurări au calculat comisioane de 341,2 milioane de lei în primul semestru, cu 2,4% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Suma reflectă amploarea activității brokerilor, agenților și distribuitorilor de produse de asigurare.

Pe lângă creșterea profitabilității, sectorul a înregistrat și o majorare a activelor. La 30 iunie 2026, cele nouă companii de asigurări dețineau active totale de 6,35 miliarde de lei, cu 4,1% mai mult decât la sfârșitul lunii martie. Rezervele tehnice au ajuns la 3,71 miliarde de lei, iar toate societățile au raportat rate de solvabilitate de peste 100%.

Un alt aspect este că asigurătorii sunt investitori în datoria statului. Potrivit BNM, din activele admise pentru acoperirea rezervelor tehnice și a cerinței de capital minim, 3,3 miliarde de lei erau plasate în valori mobiliare de stat și reprezintă aproape 68% din totalul acestor active.

În pofida creșterii pieței, asigurările de viață rămân slab dezvoltate în Republica Moldova. Din totalul primelor brute subscrise în primul semestru, numai 2,8% au revenit asigurărilor de viață, în timp ce asigurările generale au concentrat 97,2%.

La sfârșitul lunii iunie, în Republica Moldova activau nouă societăți de asigurare, 58 de brokeri de asigurare și reasigurare, 48 de agenți de asigurare și 34 de agenți bancassurance.

Potrivit BNM, profitul net al sectorului a crescut cu 25,7 milioane de lei față de primul semestru din 2025 și a ajuns la 126,2 milioane de lei. Toate cele nouă societăți au raportat rezultate financiare pozitive.

#polita #scumpire #asigurări