Exporturile Rusiei se clatină! Cererea scade, tancurile stau pline cu țiței

16 Feb. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Feb. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Companiile petroliere din Rusia s-ar putea confrunta, în lunile următoare, cu necesitatea reducerii a producției, pe fondul intensificării presiunilor din partea Statelor Unite și a Europei, care limitează exporturile de țiței rusesc și contribuie la supraîncărcarea stocurilor. Evoluția ar putea afecta serios veniturile Kremlinului, scrie REUTERS.

Deși sancțiunile occidentale și reducerea achizițiilor europene au fost masive în ultimii ani, exporturile de petrol ale Rusiei au rămas relativ stabile. Moscova a reușit să redirecționeze o mare parte din livrările maritime către China, India și Turcia, utilizând inclusiv așa-numita „flotă din umbră”, petroliere vechi și neasigurate, și oferind reduceri consistente pentru a atrage cumpărători.

În prezent însă, această stabilitate începe să se erodeze. În ultimele luni, volumele de export au scăzut după ce președintele american Donald Trump a înăsprit sancțiunile și a introdus taxe pentru importurile de produse petroliere indiene obținute din țiței rusesc. În paralel, Uniunea Europeană a interzis importul de combustibili produși din petrol rusesc, ceea ce a redus suplimentar cererea.

Potrivit companiei de analiză Kpler, exporturile maritime ale Rusiei au coborât în ianuarie la 3,4 milioane de barili pe zi, față de 3,8 milioane în decembrie. Pentru februarie este anticipată o scădere până la circa 2,8 milioane de barili pe zi. În același timp, volumele de petrol rusesc aflate pe nave au atins un nivel record de aproximativ 150 de milioane de barili, iar multe petroliere și-au redus viteza, semnal tipic al slăbirii cererii.

Situația ar putea deveni și mai dificilă dacă va fi adoptată propunerea Comisiei Europene privind interzicerea totală a activităților care sprijină exportul maritim de petrol rusesc, măsură ce ar depăși cadrul sancțiunilor actuale.

Presiunea asupra Moscovei ar putea crește și din partea Indiei, cel mai mare cumpărător de petrol rusesc transportat pe mare. New Delhi analizează limitarea achizițiilor în cadrul negocierilor comerciale cu SUA, deși autoritățile indiene nu au confirmat oficial un astfel de angajament.

Datele Kpler arată că India a importat anul trecut circa 1,7 milioane de barili pe zi de petrol rusesc, aproximativ jumătate din exporturile maritime ale Moscovei. În ianuarie, volumul a scăzut la 1,1 milioane barili pe zi, iar după o posibilă ușoară revenire în februarie, analiștii anticipează un declin semnificativ din martie.

Potrivit Reuters, trei dintre cele mai mari rafinării din India, Indian Oil, Bharat Petroleum și Reliance Industries, au oprit deja achizițiile de țiței rusesc. Totuși, este puțin probabil ca importurile indiene să înceteze complet. Rafinăria Nayara Energy, parțial deținută de Rosneft, ar urma să continue cumpărările, deși unitatea va intra în mentenanță timp de o lună începând din aprilie.

O parte din volumele eliberate ar putea fi absorbite de rafinăriile independente din China, însă capacitatea acestora este limitată. Anul trecut, Rusia furniza deja circa o cincime din importurile totale de petrol ale Chinei, iar Beijingul evită, de regulă, dependența excesivă de un singur furnizor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!