Streamingul sau moartea filmelor de calitate: cum a ajuns industrializarea cinematografiei „cantitate, nu calitate”

Revoluția de streaming nu numai că a rescris regulile producției și distribuției de filme, mai ales în ultimul an, în contextul pandemiei, ci și a modificat modul în care platformele de streaming sunt catalogate drept studiouri majore de la Hollywood. Giganții tehnologici au grăbit o creștere bruscă a numărului de filme noi care intră pe piață, iar streamingul nu pare să se oprească prea curând, scrie playtech.ro.

Netflix este lider în producția de filme noi, în 2020 compania a produs mai multe filme decât săptămâni în an. Și Amazon produce din ce în ce mai multe filme originale pentru Prime Video. Dar nu sunt doar platformele de streaming care măresc volumul. Studiourile consacrate, cum ar fi Walt Disney Co. și Paramount Pictures, își sporesc, de asemenea, producția de filme direct-la-streaming pe propriile platforme, într-un efort de a rămâne competitive și de a-și menține abonații. Paramount a declarat recent că intenționează să lanseze câte un nou film în serviciul său Paramount + în fiecare săptămână până în 2022.

În mod tradițional, afacerea cu filme a fost o una bazată pe succes, în care producătorii și studiourile au avut ca scop crearea unor filme capabile să atragă publicul către cinematografe și să vândă miliarde de bilete.

„Trebuie să oferi un motiv pentru ca oamenii să-și părăsească casa”, spune Greenberg.

Deși Hollywoodul produce multe filme, foarte puține titluri obțin un scor ridicat în rândul publicului și al criticilor. Disney a obținut cea mai mare medie dintre public și critici.

Cu toate că Netflix a lansat cele mai multe filme din ultimii ani, dintre toate studiourile de filme, are și cele mai mici ratinguri dintre concurenții săi.

Această creștere a volumului și a distribuției a dus la dezbateri în rândul oamenilor din industrie. Pe de o parte, există mai multe oportunități ca oricând pentru noii regizori și proiecte ambițioase care nu ar fi putut primi niciodată o șansă în vechiul sistem de la Hollywood. Pe de altă parte, unii profesioniști din industrie și iubitori de cinema sunt îngrijorați. Regizorul câștigător de premii Oscar, Martin Scorsese, a scris recent în Harpers despre îngrijorarea sa că cinematografia ca artă este devalorizată, pe măsură ce filmele sunt combinate cu seriale de televiziune și spectacole fără scenarii și sunt oferite ca „conținut” pe platformele de streaming.

Indiferent dacă miza este mai mare sau mai mică pentru cineaști și regizori, nu a fost niciodată ușor să descoperi cum să creezi filme care să fie de succes pentru public și critici. „Dacă te uiți la epoca de aur a Hollywood-ului, ei nu credeau în continuare și francize. Fiecare film a fost, pur și simplu, un sentiment de instinct și intuiție, calitate pe care nu o poți garanta niciodată”, spune Stephen Galloway, un jurnalist care a acoperit industria de entertainment timp de aproximativ 40 de ani, înainte de a deveni decanul școlii de film a Universității Chapman.

#insdustrializare #streaming #gigant tehnologic #cinematografie #Netflix

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au emis miercuri sute de noi sancţiuni vizând Rusia, din cauza războiului din Ucraina, într-o acţiune ce urmăreşte cu precădere să blocheze posibilităţile Moscovei de ocolire, inclusiv prin intermediul Chinei, a măsurilor occidentale deja în vigoare.

Pe lângă companiile ruseşti din domeniul apărării, sancţiunile vizează aproximativ şaizeci de companii şi persoane fizice străine, în special chineze, acuzate că “au ajutat Rusia să achiziţioneze componente cheie pentru fabricarea de arme sau programe de apărare”, potrivit unui comunicat.

“Sancţiunile de astăzi sunt menite să perturbe şi să slăbească şi mai mult efortul de război al Rusiei prin atacarea industriei sale militare de bază şi a reţelelor de eludare (a sancţiunilor existente, n.r.) care o ajută să se aprovizioneze”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, citată în comunicat.

Şaisprezece dintre companiile străine vizate sunt fie chineze, fie cu sediul în Hong Kong, majoritatea fiind acuzate că au ajutat Rusia să obţină componente ce sunt în mod normal interzise, dar şi, în cazul a două dintre ele, că au furnizat materialele necesare pentru producerea de muniţii.

În total, prin acţiunea de miercuri, Trezoreria SUA a impus sancţiuni pentru peste 200 de entități, iar Departamentul de Stat a fost implicat în desemnarea a peste 80 dintre ele, aceasta fiind una dintre cele mai ample acţiuni împotriva companiilor chineze de până acum în cadrul sancţiunilor Washingtonului care vizează Rusia.

Sancţiunile afectează şi companii din alte cinci ţări: Emiratele Arabe Unite, Turcia şi Azerbaidjan, precum şi Belgia şi Slovacia, două state membre ale Uniunii Europene.