Cifre care sperie! Exporturile de porumb sunt de șapte ori mai mici decât în anii de aur

20 Mart. 2026, 09:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Mart. 2026, 09:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au înregistrat o revenire parțială în sezonul agricol iulie 2025 – februarie 2026, însă rămân mult sub nivelurile istorice, potrivit analizei economistului Iurie Rija. În perioada analizată, Moldova a exportat 148.609 tone de porumb, de două ori mai mult decât în sezonul precedent, când volumul s-a limitat la 74.532 tone. Cu toate acestea, nivelul actual este de șapte ori mai mic comparativ cu sezonul de vârf 2021–2022, când exporturile depășeau 1 milion de tone, ceea ce evidențiază o pierdere semnificativă de relevanță a culturii în structura exporturilor agricole.

Prețul mediu de export în sezonul curent s-a situat la 4,42 lei/kg, în scădere față de 4,80 lei/kg în sezonul precedent. Acest preț include costurile de transport până la destinații precum Constanța, Brăila, Vaslui, Reni sau chiar Liban. În schimb, prețurile reale la încărcare pe barjă în portul Giurgiulești au variat între 3,50 și 3,70 lei/kg, reflectând condițiile pieței regionale. În același timp, porumbul s-a tranzacționat, în medie, cu 0,10–0,15 lei/kg peste prețul grâului.

Veniturile generate din exporturi au ajuns la 657,4 milioane lei, în creștere față de 357,8 milioane lei în sezonul precedent, însă rămân mult sub nivelul de 4 miliarde 560 milioane lei înregistrat în 2021–2022, ceea ce confirmă decalajul major față de anii de performanță maximă.

În februarie 2026 au fost exportate 38.800 tone și au marcat un vârf sezonier care a fost determinat în mare parte de eliberarea unor stocuri întârziate. Creșterea prețului mediu la 5,94 lei/kg, comparativ cu 3,69 lei/kg în ianuarie, a fost influențată de structura exporturilor, în care au intrat volume cu valoare ridicată. Astfel, 1.873 tone de porumb pentru însămânțare au fost exportate la un preț mediu de 48,71 lei/kg, 690 tone de porumb organic la 4,76 lei/kg, iar 67,5 tone de porumb pentru popcorn la 5,54 lei/kg. Totuși, baza exporturilor a fost porumbul convențional, în volum de 36.169 tone, comercializat la un preț mediu de 3,74 lei/kg, ceea ce arată că luna februarie reprezintă mai degrabă un vârf tehnic decât o schimbare structurală a pieței.

Structura pieței este dominată de câțiva actori majori, primele trei companii: „RUSAGRO-PRIM” SRL, „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL  și cumulează 65% din totalul exporturilor. Liderul „RUSAGRO-PRIM” deține singur o cotă de 43% și  confirmă o concentrare puternică a fluxurilor comerciale.

Din punct de vedere geografic, exporturile sunt orientate în principal către sud-estul Europei și bazinul Mării Negre. Grecia și Italia conduc ca volum, la prețuri de aproximativ 3,68–3,73 lei/kg, în timp ce Turcia și Liban oferă prețuri mai ridicate, de peste 4 lei/kg. România rămâne o piață competitivă, cu 15.715 tone exportate la 4,23 lei/kg, beneficiind de proximitatea logistică. Alte piețe precum Serbia, Bulgaria și Albania absorb volume moderate, iar livrările la prețuri medii de 5,80 lei/kg indică tranzacții de nișă sau produse cu valoare adăugată.

„Potrivit analizei, porumbul își pierde treptat din potențialul economic în Republica Moldova, pe fondul presiunii concurențiale din regiunea Mării Negre. În lipsa unor investiții în productivitate și în gestionarea riscurilor climatice, această cultură riscă să devină una secundară în structura agricolă națională”, a punctat Rija.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.