Investitorii apasă frâna: peste 500 de moldoveni au investit doar 30 de milioane lei în titluri de stat

Interesul moldovenilor pentru obligațiunile de stat a fost mai redus în luna martie comparativ cu perioada precedentă. În cadrul subscrierii din 9–18 martie, 512 cetățeni au investit, în total, 30,38 milioane de lei prin platforma eVMS.md.

Prin comparație, în februarie, peste 600 de persoane au investit 41,15 milioane de lei. Asta înseamnă nu doar mai puțini investitori în martie, dar și o scădere a volumului total cu aproximativ 10,7 milioane de lei.

Diferențele nu se opresc însă aici. În martie, interesul s-a concentrat în special pe obligațiunile cu maturități mai scurte: cele pe 2 ani, cu o dobândă anuală de 7,05%, au atras cea mai mare parte a banilor – peste 32,8 milioane de lei. Obligațiunile pe 3 ani, cu o dobândă ușor mai mare, de 7,15%, au acumulat circa 8,34 milioane de lei.

Chiar dacă dobânzile rămân atractive și relativ apropiate între ele, investitorii par să prefere termene mai scurte. În februarie, deși au fost disponibile opțiuni similare de maturitate (1, 2, 3 și 4 ani), interesul a fost mai ridicat per ansamblu, atât ca număr de participanți, cât și ca sume investite.

Autoritățile reamintesc că subscrierile au loc lunar, iar condițiile rămân avantajoase: dobândă fixă, fără impozit pe câștig și plăți semianuale direct în contul bancar.

De la începutul anului 2026, trei astfel de runde au adunat investiții de peste 223,5 milioane de lei, semn că, în ciuda fluctuațiilor de la o lună la alta, interesul pentru titlurile de stat rămâne unul constant.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#subscriere din martie #obligatiuni de stat #Ministerul Finanțelor #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.