Secrete la nivel înalt! Cine sunt companiile din spatele deciziilor strategice?

Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului a aprobat și respins mai multe tranzacții și proiecte investiționale în cadrul ședinței din 20 februarie 2026, potrivit procesului-verbal oficial.

Documentul arată că autoritățile au analizat cereri depuse de mai multe companii și au solicitat, în unele cazuri, informații suplimentare, acordând termene de până la 20 de zile lucrătoare pentru completarea dosarelor. Numele companiilor vizate nu sunt făcute publice în document.

Printre deciziile adoptate se numără amânarea examinării unei tranzacții privind achiziția a 50% din capitalul social al unei companii, până la clarificarea unor aspecte legate de restructurare. În același timp, Consiliul a aprobat prealabil mai multe investiții considerate conforme cu cerințele legale în domenii sensibile pentru securitatea statului.

Totodată, unele solicitări au fost respinse. Într-un caz, autoritățile au refuzat aprobarea unei tranzacții ce viza procurarea integrală a capitalului social al unei companii, invocând prevederile legislației privind controlul investițiilor strategice.

Consiliul a aprobat și tranzacții de amploare, inclusiv achiziția a peste 90% din capitalul social al unei întreprinderi, dar și alte proiecte investiționale încadrate în domenii reglementate de Legea nr. 174/2021.

În paralel, autoritățile au decis să prelungească termenele de analiză pentru mai multe companii și să solicite informații suplimentare privind activitatea acestora și eventuale relații de afiliere.

Deși anterior deciziile Consiliul pentru examinarea investițiilor cu privire la numele companiilor erau publice din noiembrie 2025, instituția nu mai publică denumirile companiilor vizate în deciziile sale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.