„Prima Casă” moare, Radu Marian promite altceva, iar tinerii rămân cu ratele și fără ajutor

Deputatul PAS, Radu Marian, anunță schimbarea direcției în politicile de sprijin pentru accesul la locuințe, în contextul scumpirii accelerate a apartamentelor. Potrivit acestuia, autoritățile își propun să treacă de la modelul actual, bazat pe stimularea cererii prin programul „Prima Casă”, la unul orientat spre creșterea ofertei de locuințe. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV. Marian a explicat că principala cauză a creșterii prețurilor este deficitul de locuințe noi, pe fondul unui ritm redus al construcțiilor în ultimii ani.

În acest sens, autoritățile analizează lansarea unui program care să valorifice terenuri deținute de stat în jurul municipiului Chișinău. Proiectul ar presupune parteneriate cu companii private, iar o parte din locuințele construite ar urma să fie oferite tinerilor la prețuri sub nivelul pieței.

Inițiativa vine în contextul criticilor privind blocarea programului „Prima Casă”. Deputatul Ion Chicu a declarat că sistarea procesării noilor cereri pentru compensarea beneficiarilor afectează direct tinerii care mizau pe acest sprijin. Potrivit lui, fondurile alocate pentru anul 2026 au fost deja epuizate, iar solicitanții nu mai pot aplica pentru compensații.

Chicu a subliniat că principalul avantaj al programului era reprezentat de compensările acordate după contractarea creditului, în condițiile în care dobânzile nu ofereau beneficii semnificative față de piață. El a criticat și modificările legislative operate în 2024, susținând că acestea au pus presiune suplimentară pe buget și au contribuit la situația actuală.

Totodată, fostul premier a acuzat guvernarea că nu a venit cu alternative clare pentru sprijinirea tinerilor, afirmând că, în prezent, programul este „de facto desființat”. În acest context, el a anunțat că va cere suplimentarea fondurilor la rectificarea bugetară.

La rândul său, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a confirmat că bugetul pentru programul „Prima Casă” în 2026 a fost epuizat, iar noi cereri nu vor mai fi examinate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#primacasa #marian #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.