La ani-lumină de Occident! Moldova, blocată la nivelul Etiopiei la capitolul știință

Investițiile în cercetare și dezvoltare rămân la niveluri modeste în regiune, iar comparațiile internaționale arată un decalaj față de economiile avansate. Datele din raportul „Indicatorii științei 2026” indică faptul că țări precum Rusia alocă circa 0,97% din PIB pentru cercetare, nivel comparabil cu state precum Malaezia (1,01%) și Egipt (1,03%).

În acest context, Republica Moldova se menține în aceeași zonă de performanță, cu investiții reduse în cercetare și inovare, apropiate de nivelul țărilor emergente. Este vorba de alocări de 0,22%.

Diferența față de liderii globali este însă mare. State precum Israel investesc peste 6% din PIB în cercetare, Coreea de Sud aproape 5%, iar economii dezvoltate precum SUA, Germania sau Japonia alocă de câteva ori mai mult decât țările din Europa de Est.

Datele arată că nivelul scăzut al finanțării afectează direct performanța sistemului de cercetare: numărul publicațiilor științifice scade, iar capacitatea de inovare este limitată.

În plus, tendințele din ultimii ani indică o diminuare a investițiilor publice în cercetare, ceea ce accentuează decalajul față de statele dezvoltate și reduce competitivitatea pe termen lung.

#stiinta #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.