Executivul renunță la urgență și propune Parlamentului alertă în energetică pentru 60 de zile

22 Apr. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Apr. 2026, 11:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul a decis să propună Parlamentului încetarea stării de urgență în sectorul energetic și instituirea unei stări de alertă pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 25 aprilie. Autoritățile susțin că situația s-a stabilizat, însă rămân riscuri care impun menținerea unui nivel de vigilență.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că măsurile aplicate în ultima lună au avut efectele scontate și au permis stabilizarea sistemului energetic.

„Propunem ca starea de urgență să fie ridicată la exact o lună de la instituire și să trecem la stare de alertă. Am reușit să stabilizăm sistemul, dar rămânem prudenți și pregătiți să intervenim atunci când va fi necesar”, a afirmat premierul.

Potrivit autorităților, noul regim va permite reacții rapide în cazul apariției unor noi perturbări, fără a menține restricțiile specifice stării de urgență.

La rândul său, Sergiu Diaconu a precizat că decizia vine după o evaluare a indicatorilor de risc, care arată o îmbunătățire a situației din sector.

„Infrastructura energetică este funcțională, iar piața produselor petroliere se află într-un proces de stabilizare progresivă”, a spus acesta.

Autoritățile mai afirmă că, în perioada stării de urgență, au fost realizate intervenții esențiale, inclusiv repararea rapidă a liniei electrice Vulcănești–Isaccea, afectată în urma bombardamentelor din Ucraina. De asemenea, Guvernul susține că a evitat achiziții costisitoare de energie de avarie și a menținut stabilitatea tarifelor pentru consumatori.

Starea de urgență în domeniul energetic a fost instituită la sfârșitul lunii martie, pe fondul riscurilor generate de războiul din Ucraina asupra infrastructurii energetice din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

23 Oct. 2026, 15:33
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 15:33 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Cetățenii și companiile din Republica Moldova vor putea investi, acorda împrumuturi sau efectua anumite transferuri financiare peste hotare în limita a 100 mii de euro, fără să mai solicite în prealabil autorizația Băncii Naționale a Moldovei. Noile reguli vor intra în vigoare la 20 noiembrie 2026 și prevăd o majorare de zece ori a plafonului actual, stabilit la 10 mii de euro.

Potrivit BNM, de noile facilități vor beneficia atât persoanele fizice, cât și companiile rezidente, care vor putea efectua mai multe categorii de operațiuni financiare externe fără procedura de autorizare aplicabilă în prezent.

Printre acestea se numără achiziționarea instrumentelor financiare străine, inclusiv acțiuni, obligațiuni și unități ale fondurilor de investiții. Astfel, un rezident al Republicii Moldova va putea realiza investiții externe de până la 100 mii de euro în condițiile noii legislații, fără să mai obțină autorizația prealabilă a BNM.

Facilitățile se extind și asupra acordării de împrumuturi, credite sau donații către persoane și companii din străinătate. De exemplu, un cetățean moldovean va putea împrumuta 100 mii de euro unei persoane nerezidente fără autorizația băncii centrale, în timp ce, în prezent, o asemenea operațiune necesită autorizare.

Noile prevederi vizează și acordarea garanțiilor în favoarea nerezidenților, deschiderea anumitor conturi la bănci din străinătate pentru depozite de garanție ori pentru primirea finanțărilor externe, precum și transferurile aferente serviciilor premergătoare unor tranzacții financiare internaționale.

De asemenea, plafonul majorat se va aplica anumitor operațiuni de schimb valutar realizate în străinătate și unor transferuri între rezidenți, inclusiv cele privind donațiile și acordarea sau rambursarea împrumuturilor.

Liberalizarea va continua în următorii ani. Astfel, din 1 ianuarie 2028, plafonul operațiunilor eligibile care pot fi efectuate fără autorizația BNM va crește la 250 mii de euro, de 25 de ori peste nivelul actual.

Banca Națională precizează că statutul de rezident nu depinde exclusiv de cetățenie. În cazul persoanelor fizice, acesta este determinat de domiciliul în Republica Moldova, confirmat prin actul de identitate, inclusiv dacă persoana se află temporar peste hotare. În cazul companiilor, sunt considerate rezidente entitățile constituite potrivit legislației moldovenești și care au sediul în țară.