Executivul renunță la urgență și propune Parlamentului alertă în energetică pentru 60 de zile

Guvernul a decis să propună Parlamentului încetarea stării de urgență în sectorul energetic și instituirea unei stări de alertă pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 25 aprilie. Autoritățile susțin că situația s-a stabilizat, însă rămân riscuri care impun menținerea unui nivel de vigilență.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că măsurile aplicate în ultima lună au avut efectele scontate și au permis stabilizarea sistemului energetic.

„Propunem ca starea de urgență să fie ridicată la exact o lună de la instituire și să trecem la stare de alertă. Am reușit să stabilizăm sistemul, dar rămânem prudenți și pregătiți să intervenim atunci când va fi necesar”, a afirmat premierul.

Potrivit autorităților, noul regim va permite reacții rapide în cazul apariției unor noi perturbări, fără a menține restricțiile specifice stării de urgență.

La rândul său, Sergiu Diaconu a precizat că decizia vine după o evaluare a indicatorilor de risc, care arată o îmbunătățire a situației din sector.

„Infrastructura energetică este funcțională, iar piața produselor petroliere se află într-un proces de stabilizare progresivă”, a spus acesta.

Autoritățile mai afirmă că, în perioada stării de urgență, au fost realizate intervenții esențiale, inclusiv repararea rapidă a liniei electrice Vulcănești–Isaccea, afectată în urma bombardamentelor din Ucraina. De asemenea, Guvernul susține că a evitat achiziții costisitoare de energie de avarie și a menținut stabilitatea tarifelor pentru consumatori.

Starea de urgență în domeniul energetic a fost instituită la sfârșitul lunii martie, pe fondul riscurilor generate de războiul din Ucraina asupra infrastructurii energetice din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#stare de alerta #Energie #stare de urgenta #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati