Imperiul lui Vlad Plahotniuc, la mezat: ce ar putea fi vândut pentru recuperarea a 63 de milioane de dolari

29 Apr. 2026, 12:03
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
29 Apr. 2026, 12:03 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Peste 30 de bunuri imobile ale fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc, ar putea fi scoase la vânzare pentru recuperarea unui prejudiciu total de peste 63 de milioane de dolari, în dosarul fraudei bancare din 2014, însă doar dacă sentința de condamnare va fi menținută definitiv de Curtea de Apel, scrie Europa Liberă.

Instanța de fond l-a condamnat la 19 ani de închisoare pentru implicarea în schema prin care din sistemul bancar au fost sustrase circa 1 miliard de dolari. În acest episod al dosarului, procurorii au demonstrat un prejudiciu de 39,2 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, la care se adaugă dobânzi de 18,7 milioane de dolari și 1,6 milioane de euro, calculate din 4 octombrie 2016 până la 22 aprilie 2026.

Pentru acoperirea acestor sume, autoritățile au pus sub sechestru pe bunuri estimate la aproximativ 1 miliard de lei, inclusiv peste 30 de imobile – de la vile și clădiri administrative până la apartamente, terenuri și construcții în curs.

Printre cele mai valoroase proprietăți se numără o vilă de pe malul lacului Leman, estimată la circa 3,5 milioane de euro, precum și o vilă din România, cu teren de 1 000 de metri pătrați, care a fost trecută prin mai multe tranzacții considerate de procurori fictive.

În Republica Moldova, sub sechestru rămâne și clădirea Global Business Center din Chișinău, evaluată la 8,5 milioane de lei, împreună cu terenul aferent de 0,1599 hectare, estimat la 22,2 milioane de lei.

Lista include și un bloc locativ de 836 de metri pătrați, evaluat la 17,4 milioane de lei, precum și o clădire administrativă în construcție de 5 222 de metri pătrați, cu o valoare de 142,8 milioane de lei. Alte 11 încăperi înregistrate pe numele Oxanei Childescu, fostei soții a lui Vlad Plahotniuc, au valori cuprinse între 59 400 de lei și 24,6 milioane de lei.

Sechestrul vizează și active financiare și companii: General Media Group – aproximativ 96 de milioane de lei, Radio Media Group – 39,9 milioane de lei, GMG Production – 10,8 milioane de lei, dar și capitalul social al companiei Argus-S de 2,1 milioane de lei, alături de circa 660 000 de dolari din conturile acesteia. În plus, alte conturi bancare însumează aproape 9 milioane de lei.

În timpul procesului, avocații lui Plahotniuc au contestat măsurile, susținând că procurorii nu au demonstrat proveniența ilicită a bunurilor și că sechestrul aplicat asupra întregului patrimoniu este „disproporționat”, însă judecătorii au respins aceste argumente.

Valorificarea acestor bunuri va putea începe doar după o decizie definitivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

06 Nov. 2026, 13:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Nov. 2026, 13:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.