Șefa BCE contrazice analiștii: „Economia Europei nu este în stagflație. Nu suntem în anii ’70!”

Președinta Băncii Centrale Europene Christine Lagarde, afirmă că economia zonei euro nu se confruntă cu stagflație, chiar dacă există presiuni tot mai mari asupra inflației și creșterii economice. Declarațiile au fost făcute după ce instituția a decis să mențină neschimbate ratele dobânzilor.

Lagarde a respins comparațiile cu anii ’70, explicând că situația actuală este diferită, atât prin nivelul șomajului, cât și prin politicile economice aplicate. „Nu aplicăm termenul de stagflație circumstanțelor actuale”, a declarat ea.

Comentariile vin în contextul în care mai mulți analiști au atras atenția asupra unor riscuri stagflaționiste, pe fondul creșterii prețurilor și al unei economii care a avansat modest în ultima perioadă. Totuși, BCE recunoaște că, deși inflația rămâne ridicată, iar riscurile pentru creștere s-au accentuat, nu există semne de stagnare economică.

Potrivit prognozelor din martie, economia zonei euro ar urma să crească cu 0,9% în 2026, 1,3% în 2027 și 1,4% în 2028. „Este o creștere mai redusă, dar nu vorbim despre stagnare sau recesiune”, a subliniat șefa BCE.

Într-un scenariu alternativ, bazat pe prețuri mai mari la energie, estimările indică o creștere de 0,6% în acest an, urmată de 1,2% anul viitor și 1,6% în 2028.

În concluzie, deși riscurile economice cresc, Banca Centrală Europeană consideră că termenul de „stagflație” nu descrie situația actuală din zona euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#chirstine lagarde #stagflatie #zona euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața muncii din Republica Moldova intră într-o zonă de risc, pe fondul scăderii numărului de persoane ocupate și al migrației populației active. Expertul economic Veaceslav Ioniță avertizează că sunt necesare măsuri urgente, inclusiv majorarea salariului minim, pentru a preveni dezechilibre majore în economie.

Datele arată o diminuare constantă a forței de muncă în ultimele decenii. Astfel, de la circa 1,6 milioane de persoane ocupate în 1990, la aproximativ 774 de mii în 2025. Deși numărul angajaților oficiali a crescut ușor în ultimii ani, acest avans nu reușește să compenseze scăderea generală a populației active.

În paralel, economia neoficială continuă să rămână o problemă majoră, cu peste 130 de mii de persoane care lucrează fără forme legale. Totodată, migrația a atins cote alarmante: aproape 923 de mii de moldoveni apți de muncă se află peste hotare, dintre care o mare parte sunt tineri.

„Dacă se menține acest ritm, în câțiva ani vom avea mai mulți tineri activi peste hotare decât în țară”, avertizează expertul.

Dezechilibrul demografic se adâncește și el. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile tinere se reduc semnificativ. Această tendință pune presiune pe sistemul de pensii și pe bugetul public.

În același timp, salariile cresc, dar inegal. Pe malul drept al Nistrului, salariul mediu a ajuns la peste 15 mii de lei în 2025 și este estimat la peste 17 mii în 2026, în timp ce pe malul stâng rămâne de peste două ori mai mic.

Un alt paradox este creșterea numărului de persoane cu venituri mari. Tot mai mulți moldoveni câștigă peste 1.000 sau chiar 2.000 de euro lunar, iar numărul milionarilor în lei este în creștere rapidă.

Cu toate acestea, salariul minim rămâne sub standardele europene. În 2026, acesta ar urma să ajungă la aproximativ 6.300 de lei, adică sub 40% din salariul mediu, față de pragul de 50% recomandat în Uniunea Europeană.