Guvernul renunță la circa 4 milioane de lei pentru „Moldsilva”: banii vor fi redirecționați spre investiții în păduri

Guvernul vrea să lase peste 4 milioane de lei în gestiunea întreprinderilor silvice de stat, renunțând temporar la veniturile pe care le-ar fi încasat din profitul acestora, pentru a susține investițiile urgente în păduri și modernizarea sectorului.

Inițiativa se regăsește într-un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Mediului și supus consultărilor publice, care prevede scutirea întreprinderilor din subordinea Agenției „Moldsilva” de la plata defalcărilor în bugetul de stat aferente profitului net din 2025, în sumă de circa 4,1 milioane lei.

În același timp, profitul net total estimat pentru anul 2025 este de aproximativ 16,3 milioane lei.

Autoritățile propun ca banii să rămână la dispoziția întreprinderilor, pentru investiții în utilaje, tehnologii și lucrări de împădurire, cu majorarea capitalului social. De măsură ar urma să beneficieze mai multe entități silvice din țară, inclusiv întreprinderile din Călărași, Cimișlia, Edineț, Hîncești-Silva, Nisporeni-Silva, Orhei, Cahul (Silva-Sud), Ungheni (Silva-Centru), Soroca, Strășeni, Șoldănești și Tighina, dar și întreprinderea silvo-cinegetică „Sil-Răzeni”, rezervațiile naturale „Pădurea Domnească” și „Plaiul Fagului”, precum și Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice.

Autorii proiectului motivează intervenția prin situația dificilă a sectorului forestier. Deși veniturile din vânzări au ajuns la circa 740 milioane lei în 2025, cheltuielile au depășit 757 milioane lei, iar în 2024 întreprinderile au înregistrat pierderi de peste 35 milioane lei.

În plus, dotarea tehnică este depășită: din cele 50 de tractoare utilizate în pepinierele silvice, doar 7 sunt în stare bună, iar o parte semnificativă a utilajelor este uzată sau insuficientă. Lipsa sistemelor moderne de irigare și accesul limitat la apă afectează direct producerea puieților și extinderea pădurilor.

În paralel, degradarea mediului pune presiune suplimentară pe sector. Aproximativ 877,6 mii hectare de teren sunt afectate de eroziune, iar pierderile economice anuale sunt estimate la 3,1 miliarde lei, ceea ce face ca investițiile în împădurire să devină o prioritate.

Autoritățile susțin că măsura, încadrată ca ajutor de minimis, nu reprezintă o pierdere definitivă pentru buget, ci o diminuare temporară a veniturilor, în timp ce întreprinderile vor putea menține activitatea, evita blocajele financiare și continua proiectele investiționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sector silvic #moldsilva #paduri #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2025, suprafața totală a spațiilor verzi din localitățile urbane a ajuns la 6,7 mii de hectare, în creștere ușoară față de anul precedent. Acestea reprezintă 13,6% din intravilanul orașelor, în timp ce, împreună cu străzile, spațiile publice ocupă peste 24% din suprafața urbană, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cea mai mare parte a spațiilor verzi este concentrată în municipiul Chișinău, care deține aproape două treimi din total – circa 65,8%, adică aproximativ 4,4 mii de hectare. La mare distanță urmează municipiul Bălți și orașul Călărași.

Structura acestor spații arată că majoritatea sunt destinate publicului larg: peste 68% sunt parcuri, scuaruri și grădini, în timp ce aproape 20% sunt spații cu acces limitat, iar restul includ zone turistice, specializate sau cu rol utilitar.

Pe de altă parte, infrastructura de iluminat arată o imagine mixtă. La nivel național, 83% din străzile urbane sunt iluminate, ceea ce înseamnă circa 3,5 mii de kilometri din totalul de 4,2 mii km.

Cele mai bine luminate zone sunt UTA Găgăuzia, cu un grad de acoperire de peste 96%, și municipiul Chișinău, cu peste 91%. În contrast, regiunea Sud rămâne în urmă, cu doar 73,9% din străzi iluminate.

Diferențele sunt și mai mari e la nivel de orașe. În timp ce 22 de localități urbane au iluminare de peste 90%, există încă șase orașe unde mai puțin de jumătate din străzi sunt luminate. Cele mai afectate sunt Glodeni, cu doar 29,8%, și Frunză, cu 36,4%.