Wizz Air vrea să domine piața din Moldova! Compania țintește peste 60% din zboruri

Wizz Air își consolidează poziția pe piața din Republica Moldova și estimează că va controla peste 60% din piața aviatică locală, în contextul extinderii operațiunilor de la Chișinău, a declarat directorul comercial al companiei, Jan Malin, într-un interviu pentru Realitatea TV.

Oficialul a anunțat că Wizz Air va opera cinci aeronave la Chișinău și estimează aproximativ trei milioane de locuri disponibile anual pentru pasageri. Compania spune că mizează pe creșterea frecvențelor și consolidarea rutelor existente, fără a anunța pentru moment destinații noi.

În timp ce multe companii aeriene reduc capacitatea de operare din cauza costurilor ridicate și a conflictelor din Orientul Mijlociu, Wizz Air afirmă că își permite să crească datorită politicii de hedging și flotei moderne Airbus A321neo. Potrivit lui Jan Malin, aproximativ 70% din necesarul de combustibil al companiei este protejat prin contracte financiare, ceea ce reduce impactul scumpirilor.

Directorul comercial al Wizz Air a recunoscut că actualele tensiuni geopolitice afectează întreaga industrie aviatică, însă susține că Republica Moldova rămâne o piață strategică pentru companie. Oficialul a explicat că operatorul și-a redus expunerea pe piețele considerate instabile și se concentrează pe Europa Centrală și de Est.

Compania afirmă că noile aeronave Airbus A321neo consumă cu aproape 20% mai puțin combustibil decât modelele vechi, ceea ce îi oferă un avantaj competitiv într-o perioadă marcată de volatilitatea prețului petrolului.

Wizz Air susține că investiția în Republica Moldova include și sute de locuri de muncă directe și indirecte. Potrivit lui Jan Malin, fiecare aeronavă nouă implică personal navigant, piloți și servicii auxiliare pentru aeroport și industrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.