Moldova investește 30.000 de euro într-un tânăr și îl „exportă” peste hotare

20 Mai 2026, 09:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Mai 2026, 09:10 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să piardă populație activă, iar cele mai afectate sunt categoriile de vârstă care susțin economia și natalitatea, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii de la N4. Acesta estimează că datele oficiale privind migrația pentru anul 2025, care urmează să fie publicate de Biroul Național de Statistică pe 21 mai, ar putea arăta un nou exod de aproximativ 30–35 de mii de persoane, cel mai probabil în jur de 32 de mii.

Potrivit economistului, profilul migranților s-a schimbat în ultimii ani. Dacă primul val a fost dominat de persoane mai în vârstă, afectate de sărăcie și lipsa locurilor de muncă, iar al doilea de oameni între 40 și 50 de ani în căutarea unei calități mai bune a vieții, în prezent pleacă tot mai mulți tineri.

„Acum pleacă persoane de 15–30 de ani, oameni care nici nu și-au legat viitorul de Republica Moldova”, a explicat Ioniță.

Acesta susține că impactul este dublu. Pe de o parte, statul pierde oameni în care a investit deja resurse. Potrivit estimărilor sale, până la vârsta de 25 de ani, costurile legate de educație, indemnizații și creșterea unui cetățean ajung la aproximativ 30 de mii de euro.

Pe de altă parte, pleacă tocmai categoria de populație care formează familii și contribuie la natalitate. Economistul a amintit că Republica Moldova a înregistrat recent unul dintre cele mai scăzute niveluri ale natalității din ultimele decenii: aproximativ 22 de mii de nașteri, comparativ cu circa 32 de mii de decese, ceea ce a dus la un spor natural negativ de aproximativ 10 mii de persoane.

Ioniță mai afirmă că populația între 25 și 55 de ani reprezintă principalul motor al consumului și al economiei, categoria care cumpără locuințe, automobile și susține cheltuielile familiale. În opinia sa, pierderea acestei categorii reduce consumul intern, afectează produsul intern brut și diminuează veniturile bugetare.

„Nu ai suficiente nașteri, nu ai forță de muncă și nu ai creștere economică”, a concluzionat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Iul. 2026, 10:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Iul. 2026, 10:19 // Actual //  Ursu Victor

Pista 09-27 a Aeroportului Internațional Chișinău, construită inițial ca soluție provizorie pentru menținerea operațiunilor în perioada reabilitării pistei principale, a devenit în prezent infrastructura utilizată pentru traficul curent, deși nu mai corespunde cerințelor actuale, susține platforma specializată Runway08.

Potrivit sursei, pista de 2.383 de metri a fost concepută exclusiv ca variantă de rezervă în perioada în care aeroportul se afla în concesiune. Autorii postării afirmă însă că actuala administrație nu pare să ia în calcul reparația capitală a pistei principale, cu o lungime de 3.590 de metri, iar activitatea continuă să se desfășoare pe pista secundară.

Runway08 susține că această situație generează mai multe probleme operaționale. Printre acestea se numără apropierea de tip „offset” pentru aterizările pe pista 27, care presupune alinierea aeronavelor cu axul pistei doar în faza finală a apropierii, precum și particularitățile reliefului pe direcția pistei 09, care complică procedurile de aterizare și decolare.

Autorii mai atrag atenția asupra limitărilor de performanță la decolare pentru aeronavele de mari dimensiuni. Din cauza lungimii reduse a pistei și a obstacolelor din apropiere, companiile aeriene ar fi nevoite să reducă greutatea aeronavelor, ceea ce poate însemna mai puțini pasageri, mai puține bagaje sau mai puțin combustibil la bord.

O altă problemă invocată este timpul mai mare necesar pentru eliberarea pistei active, cauzat de lipsa unor căi de rulare funcționale la capetele pistei, inclusiv din cauza închiderii de mai mulți ani a căii A2.

Potrivit Runway08, toate aceste limitări obligă controlorii de trafic aerian să mărească distanțele minime dintre aeronave pentru a menține siguranța operațiunilor. Consecințele ar fi întârzieri mai frecvente, un consum mai mare de combustibil și o eficiență redusă a operării zborurilor comerciale.

Platforma susține că situația evidențiază necesitatea unor investiții în infrastructura aeroportuară și a reabilitării pistei principale pentru a face față traficului aerian în creștere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!