Moldovenii fug de bănci și cumpără aur: investițiile populației au depășit 1 miliard de dolari

22 Mai 2026, 14:07
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Mai 2026, 14:07 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Valoarea aurului deținut de moldoveni a depășit pentru prima dată pragul de un miliard de dolari, pe fondul exploziei prețurilor la metalul prețios și al creșterii accelerate a achizițiilor din ultimii ani. Datele au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul unei analize dedicate economiilor populației în aur.

Potrivit expertului, moldovenii își păstrează economiile în patru forme principale: bunuri imobiliare, bani în bănci sau în numerar, valori mobiliare și aur. Totuși, aurul a devenit una dintre cele mai profitabile și sigure metode de economisire. Dacă în 1995 un gram de aur costa doar 12,5 dolari, în 2025 prețul a ajuns la 133,5 dolari, iar în primul trimestru al anului 2026 a urcat la 156,8 dolari gramul. Practic, aurul s-a scumpit de peste 12 ori în ultimii 30 de ani. Numai în ultimul an creșterea a fost de peste 70%, iar comparativ cu acum doi ani prețul aproape s-a triplat.

Pe fundalul acestei creșteri, moldovenii au început să cumpere aur într-un ritm tot mai accelerat. Dacă în perioada 1991–1995 importurile anuale de bijuterii din aur erau de doar 200 de mii de dolari, în 2025 acestea au ajuns la 33,6 milioane de dolari. Analiza sugerează că aurul nu mai este cumpărat doar pentru bijuterii sau evenimente speciale, ci tot mai des ca metodă de păstrare a economiilor și protecție împotriva inflației.

Veaceslav Ioniță spune că o parte importantă a aurului intră în Republica Moldova neoficial, în special prin bijuteriile cumpărate peste hotare și nedeclarate la vamă. Potrivit estimărilor, aproximativ 20% din importurile reale de aur nu apar în statisticile oficiale.

În total, moldovenii ar deține în prezent aproximativ 6,5 tone de aur, comparativ cu doar 840 de kilograme înainte de 1991. Cea mai mare creștere s-a produs în ultimii cinci ani, perioadă marcată de pandemie, inflație și incertitudine economică.

Totuși, Republica Moldova rămâne mult sub media europeană la capitolul economii în aur. În prezent, unui moldovean îi revin în medie doar 2,6 grame de aur pur, în timp ce media mondială este de 27 de grame, iar în Europa aceasta variază între 50 și 80 de grame per locuitor.

Analiza mai relevă că aurul s-a dovedit extrem de rentabil pentru cei care au investit în el în urmă cu mai mulți ani. De exemplu, aurul cumpărat în perioada 1991–1995 pentru aproximativ 4,9 milioane de dolari valorează astăzi peste 62 de milioane de dolari. În medie, creșterea valorii aurului a generat un randament anual de circa 10%.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, ritmul de acumulare a aurului în Republica Moldova este de aproape patru ori mai mare decât media mondială, ceea ce arată că tot mai mulți moldoveni văd aurul ca pe o investiție sigură pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Aug. 2026, 12:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
25 Aug. 2026, 12:56 // Actual //  Grîu Tatiana

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.