Moldova se afundă în datorii! Peste 7 miliarde de lei în plus într-un singur an

24 Aug. 2026, 08:45
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Aug. 2026, 08:45 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat externă a Republicii Moldova a ajuns la 4,856 miliarde de dolari la sfârșitul lunii iulie 2026, în creștere cu aproximativ 45,3 milioane de dolari față de începutul anului. Datele Ministerului Finanțelor arată însă că, raportat la iulie 2025, avansul este mult mai mare, cu  aproape 295 de milioane de dolari într-un singur an.

La 31 iulie 2025, soldul datoriei externe era de 4,561 miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că într-un an aceasta a crescut cu circa 6,5%. Exprimată în lei, datoria a urcat de la aproximativ 78,02 miliarde de lei la 85,12 miliarde de lei, adică cu peste 7,09 miliarde de lei sau circa 9,1%. Diferența mai mare în moneda națională este influențată inclusiv de evoluția cursului valutar.

Ministerul Finanțelor precizează că, în primele șapte luni ale anului 2026, finanțarea externă netă a fost pozitivă și a constituit aproximativ 132 de milioane de dolari. În același timp, fluctuația dolarului față de alte valute a avut un efect negativ de circa 86,6 milioane de dolari. În urma acestor evoluții, datoria externă a crescut față de începutul anului cu aproximativ 0,9%.

Un detaliu important este că statul a atras în primele șapte luni ale anului 2026 aproximativ 248,5 milioane de dolari din surse externe de finanțare, cu 43% mai puțin decât în perioada similară din 2025, când intrările au însumat 439,3 milioane de dolari.

În același timp, rambursările datoriei externe au scăzut și mai puternic. În ianuarie–iulie 2026, statul a rambursat 116,5 milioane de dolari, față de 374,5 milioane de dolari în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de aproape 69%.

Ca rezultat, finanțarea externă netă a ajuns la aproape 132 de milioane de dolari în primele șapte luni din 2026, de peste două ori mai mare decât cele 64,8 milioane de dolari înregistrate în perioada similară din 2025.

Doar în luna iulie 2026, Republica Moldova a atras 9 milioane de dolari din surse externe, de peste două ori mai mult decât în iulie 2025. Totuși, rambursările au fost de 13,1 milioane de dolari, astfel că finanțarea externă netă a lunii a rămas negativă, la minus 4,06 milioane de dolari.

O altă evoluție este creșterea costurilor de deservire a datoriei. În primele șapte luni ale anului, serviciul datoriei de stat externe a însumat 60,85 milioane de dolari, cu aproximativ 11% mai mult decât cele 54,68 milioane de dolari din perioada corespunzătoare a anului trecut. Numai în iulie, aceste cheltuieli au ajuns la 14,61 milioane de dolari, de peste două ori mai mult decât în aceeași lună din 2025.

Datele Ministerului Finanțelor arată astfel că, deși creșterea datoriei externe de la începutul anului este relativ modestă în dolari, de 0,9%, comparativ cu vara anului trecut soldul este mai mare cu aproape 300 de milioane de dolari, iar exprimat în lei diferența depășește 7 miliarde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Aug. 2026, 09:54
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Aug. 2026, 09:54 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Planurile de dezvoltare a Aeroportului Internațional Chișinău ridică semne de întrebare, iar investiția pregătită de autorități riscă să fie depășită de traficul de pasageri chiar înainte ca lucrările să fie finalizate. Avertismentul vine din partea expertului Vitalie Rapcea de la Expert-Grup, care susține că proiectul de extindere a infrastructurii aeroportuare ar trebui reevaluat.

În cadrul unei emisiuni de la Radio Moldova, Rapcea a explicat că dezvoltarea unui aeroport trebuie realizată în baza unui masterplan și a unor prognoze realiste privind evoluția traficului.

Potrivit expertului, documentele elaborate anterior indicau necesitatea unui terminal de aproximativ 20 de mii de metri pătrați în momentul în care Aeroportul Chișinău urma să ajungă la un trafic de 2,6 milioane de pasageri. Între timp, însă, numărul călătorilor a crescut puternic, iar proiectul pregătit în prezent riscă să nu mai corespundă necesităților reale.

„Construcția care se preconizează este deja depășită”, a declarat Vitalie Rapcea.

Expertul consideră că, înainte de alocarea unor resurse importante, autoritățile ar trebui să analizeze dacă investiția planificată mai este adaptată volumului actual și viitor de pasageri.

„Trebuie să judecăm dacă nu această investiție este depășită de traficul existent și poate mult mai judicios era și o soluție modulară”, a explicat Rapcea.

În opinia sa, dezvoltarea modulară ar permite Aeroportului Chișinău să-și majoreze treptat capacitatea, în funcție de evoluția traficului, fără a construi din start o infrastructură rigidă care riscă să devină insuficientă într-un interval scurt.

Rapcea atrage atenția că aglomerația și timpii mari de procesare nu trebuie combătuți exclusiv prin construcții costisitoare. O parte dintre probleme ar putea fi rezolvate mai rapid și cu investiții considerabil mai mici prin modernizarea tehnologiilor și eficientizarea procedurilor.

Una dintre soluții ar fi accelerarea controalelor de securitate prin instalarea unor scanere moderne, care permit verificarea bagajelor fără ca pasagerii să mai fie obligați să scoată laptopurile și alte dispozitive electronice. Astfel de tehnologii ar putea crește capacitatea de procesare și reduce cozile fără extinderi imediate de infrastructură.

Totodată, expertul susține că eficientizarea fluxului de pasageri presupune implicarea mai multor instituții, inclusiv a Poliției de Frontieră, astfel încât capacitatea aeroportului să nu fie limitată de procedurile de control.

Declarațiile vin în contextul creșterii accelerate a traficului pe Aeroportul Internațional Chișinău și al planurilor autorităților de a investi în extinderea terminalului și a infrastructurii aeroportuare.

În opinia lui Vitalie Rapcea, înainte de lansarea unor investiții de amploare, autoritățile ar trebui să reevalueze prognozele de trafic și să analizeze inclusiv soluții modulare și tehnologice. În caz contrar, Republica Moldova riscă să investească într-o infrastructură care, până la finalizarea lucrărilor, ar putea fi deja insuficientă pentru numărul de pasageri.