Radu Marian confundă intenția cu investiția? Opt companii au semnat doar scrisori

Opt companii au semnat scrisori de intenție prin care își asumă realizarea unor investiții în Republica Moldova, a declarat președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Radu Marian, în cadrul emisiunii „Vocile puterii” de la Exclusiv TV.

Potrivit deputatului, documentele reprezintă angajamente ale investitorilor de a dezvolta afaceri și capacități de producție în țară, cu impact direct asupra economiei și pieței muncii.

„Sunt documente în care aceste companii își asumă să investească în Republica Moldova aceste sume. A investi înseamnă a construi linii de producție, a crea produse, a le exporta, a le comercializa, a crea locuri de muncă și a oferi salarii”, a declarat Radu Marian.

Acesta a precizat că proiectele vizează mai multe domenii strategice, inclusiv industria alimentară, sectorul energetic și industria farmaceutică. De asemenea, unele investiții sunt susținute prin programe finanțate de parteneri externi și instituții financiare de dezvoltare, în special în domeniul eficienței energetice.

„Este o companie care va investi în domeniul farmaceutic. Avem potențial în cele șase domenii strategice pe care le-am identificat”, a menționat deputatul.

Radu Marian a amintit și despre schema de ajutor de stat lansată de autorități pentru stimularea investițiilor. Potrivit programului, companiile care realizează investiții de peste 500.000 de euro în sectoarele eligibile pot beneficia de rambursarea a până la 50% din valoarea investiției.

Printre domeniile prioritare incluse în program se numără industria materialelor de construcții, industria farmaceutică, procesarea alimentară, sectorul automotive și alte ramuri considerate strategice pentru dezvoltarea economiei.

Menționăm că, o scrisoare de intenție reprezintă, potrivit definiției generale, un document prin care un investitor își exprimă interesul de a realiza o investiție și stabilește baza negocierilor ulterioare, fără a constitui, de regulă, un angajament juridic obligatoriu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova intră în ultimele trei luni ale anului 2026 sub semnul stagnării și al unor noi presiuni asupra prețurilor. Managerii întreprinderilor anticipează scumpiri moderate ale produselor și serviciilor, în timp ce veniturile din vânzări și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabile. Mai mult, peste jumătate dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în desfășurarea activității, principala problemă fiind lipsa cererii pe piață, arată datele Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, pentru trimestrul IV 2026, soldul conjunctural cu privire la evoluția prețurilor este de +8%, în timp ce indicatorul referitor la veniturile din vânzări se situează la zero. Așteptările cu privire la activitatea economică sunt ușor pozitive, cu un sold de +3%, însă cele care se referă la numărul salariaților sunt negative, de -3% și arată o relativă stabilitate a ocupării forței de muncă.

Cele mai pronunțate așteptări de scumpire sunt în sectorul construcțiilor. Managerii din domeniu raportează un sold conjunctural de +22% pentru prețurile lucrărilor, concomitent cu perspective moderate de creștere a activității economice (+13%) și a veniturilor din vânzări (+10%). În schimb, așteptările privind numărul de angajați rămân relativ stabile, cu un sold de -2%.

Industria prelucrătoare anticipează, de asemenea, majorări ale prețurilor, soldul conjunctural fiind de +14%. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+9%), dar veniturile din vânzări ar urma să rămână relativ stabile (+3%), la fel ca numărul salariaților (-2%).

Situația este mai rezervată în comerțul cu amănuntul și servicii, unde managerii nu anticipează o îmbunătățire semnificativă a activității economice. Soldul conjunctural este zero pentru situația economică, -3% pentru veniturile din vânzări și -4% pentru numărul salariaților. În privința prețurilor, indicatorul este de +5%, ceea ce indică așteptări de relativă stabilitate.

Datele arată și diferențe în funcție de dimensiunea întreprinderilor. Companiile mari, cu cel puțin 250 de salariați, sunt cele mai optimiste în privința veniturilor din vânzări, cu un sold conjunctural de +13%, dar anticipează și presiuni mai pronunțate asupra prețurilor, de +14%.

Întreprinderile mijlocii estimează un sold de +12% în privința prețurilor, iar cele mici și microîntreprinderile, de +8%. În cazul celor mai mici companii, cu până la nouă angajați, perspectivele sunt mai prudente: soldul conjunctural privind veniturile din vânzări este de -3%, iar cel privind numărul salariaților, de -5%.

Problemele mediului de afaceri sunt evidențiate și de rezultatele pentru trimestrul III 2026, când 51% dintre managerii chestionați au declarat că s-au confruntat cu factori care le-au limitat activitatea economică.

Principala dificultate o reprezintă cererea insuficientă pe piață, indicată de 32,2% dintre respondenți. Problemele financiare sunt menționate de 22,8% dintre manageri, iar lipsa forței de muncă calificate afectează 18,3% dintre întreprinderile chestionate.

Totodată, 10,7% dintre respondenți au indicat consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina drept factor care limitează activitatea economică, în timp ce 5,6% au semnalat lipsa spațiilor sau a echipamentelor necesare.

Rezultatele anchetei conturează o economie în care întreprinderile continuă să resimtă presiuni asupra costurilor, în condițiile în care cererea nu oferă perspective clare de accelerare a vânzărilor. Construcțiile și industria prelucrătoare anticipează creșteri moderate ale activității, însă comerțul și serviciile rămân prudente.