Planeta ține respirația! Iranul blochează ruta petrolului după atacul SUA

Iranul a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz pentru toate navele, inclusiv petroliere și comerciale, după atacurile aeriene lansate de Statele Unite asupra unor obiective de pe teritoriul iranian.

Potrivit Statului Major al armatei iraniene, măsura a fost adoptată pe fondul agravării situației de securitate din regiune. Autoritățile de la Teheran au declarat că orice trafic maritim prin strâmtoare va fi restricționat până la noi ordine.

„În legătură cu situația instabilă din regiune, Strâmtoarea Ormuz este declarată închisă pentru circulația oricăror nave, inclusiv petroliere și comerciale”, se arată într-un comunicat al armatei iraniene.

Anunțul a venit la scurt timp după ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat lansarea unei operațiuni aeriene împotriva unor obiective iraniene. Potrivit Pentagonului, atacurile au vizat instalații de informații militare, supraveghere, comunicații și poziții de apărare antiaeriană.

Oficialii americani au declarat că operațiunea reprezintă un răspuns la ceea ce au numit „agresiunea continuă și neprovocată” a Iranului. La misiune au participat unități ale Forțelor Aeriene, Marinei și Corpului de Infanterie Marină al SUA.

Cu o zi înaintea atacurilor, președintele american Donald Trump a acuzat Teheranul că tergiversează negocierile dintre cele două state și a avertizat că Washingtonul este pregătit să intensifice presiunea militară. Ulterior, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a anunțat pregătirea unei operațiuni de amploare împotriva unor obiective strategice iraniene.

Înaintea escaladării conflictului, secretarul american al Energiei, Chris Wright, declara că exporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au crescut în ultimele luni și urmau să continue să se extindă. Oficialul american a avertizat însă că restabilirea completă a exporturilor energetice după un eventual acord cu Iranul ar putea necesita mai multe luni.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global cu petrol și gaze naturale. Orice blocaj în această zonă poate afecta semnificativ piețele internaționale și poate duce la creșterea prețurilor la energie.

Potrivit agenției iraniene Fars, autoritățile de la Teheran susțin că mențin controlul asupra strâmtorii și continuă să supravegheze traficul maritim din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ormuz #petrol #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina