Primești bani cadou? Statul ar putea cere impozit pentru donațiile care nu vin de la familie

Persoanele care primesc donații în bani ar putea fi obligate să plătească impozit pe venit începând cu anul 2027. Măsura este inclusă în proiectul de reformă fiscală elaborat de Ministerul Finanțelor și vizează extinderea bazei de impozitare prin includerea donațiilor monetare în categoria veniturilor impozabile.

Potrivit documentului, excepție vor face doar donațiile primite de la rudele de gradul I și cele efectuate între soți. În toate celelalte cazuri, beneficiarul donației va avea obligația să declare venitul și să achite impozitul aferent.

În prezent, donațiile primite de persoanele fizice sunt considerate venituri neimpozabile. Ministerul Finanțelor susține însă că actualul regim creează posibilități de evitare a obligațiilor fiscale prin prezentarea unor venituri drept donații.

Autorii proiectului argumentează că noua regulă urmărește prevenirea utilizării donațiilor ca mecanism de evitare fiscală, extinderea bazei fiscale și asigurarea unui tratament mai echitabil pentru diferitele forme de venit. Totodată, măsura ar urma să contribuie la creșterea transparenței circulației banilor și la reducerea posibilităților de disimulare a veniturilor impozabile.

O modificare importantă vizează și donațiile acordate de companii persoanelor fizice. Dacă până acum obligațiile fiscale erau asociate în principal plătitorului, proiectul prevede că beneficiarul va declara suma primită și va achita impozitul prin declarația anuală privind impozitul pe venit.

Reforma face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri care urmăresc reducerea numărului de scutiri fiscale și extinderea categoriei de venituri supuse impozitării. În aceeași listă se regăsesc și anumite câștiguri de capital, dividende mai vechi și alte venituri care în prezent beneficiază de tratament fiscal preferențial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #donatii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.