Moldova a pierdut un miliard de dolari din exporturi. Acum încearcă să recupereze terenul

Exporturile Republicii Moldova au depășit din nou pragul de 4 miliarde de dolari, după o perioadă de doi ani și trei luni marcată de scăderi și stagnare, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit analizei sale, valoarea anualizată a exporturilor, calculată pentru ultimele 12 luni, a ajuns în aprilie 2026 la 4,01 miliarde de dolari. Este pentru prima dată după începutul anului 2024 când exporturile revin peste acest nivel psihologic.

Economistul amintește că Republica Moldova a atins un record istoric al exporturilor în primul trimestru din 2023, când acestea au ajuns la 4,34 miliarde de dolari. Ulterior, a urmat o perioadă de declin continuu, care a culminat în trimestrul al doilea din 2025, când exporturile s-au redus până la 3,38 miliarde de dolari. Astfel, în doar doi ani, economia moldovenească a pierdut aproape un miliard de dolari din exporturi.

Potrivit lui Ioniță, tendința s-a schimbat în ultimele zece luni, perioadă în care exporturile au crescut constant. Față de minimul atins în 2025, acestea s-au majorat cu aproximativ 639 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 19%.

Analiza relevă însă că revenirea exporturilor este susținută aproape exclusiv de sectorul agricol. Floarea-soarelui și cerealele au fost principalele produse care au impulsionat creșterea exporturilor, confirmând rolul determinant al agriculturii în economia Republicii Moldova.

În același timp, economistul avertizează că această situație scoate în evidență vulnerabilitatea țării față de condițiile meteorologice și fluctuațiile de pe piețele internaționale ale produselor agricole.

Un alt aspect remarcat de expert ține de destinația exporturilor. Din cele 639 de milioane de dolari adăugate în ultimul an, aproximativ 444 de milioane de dolari, adică aproape 70%, provin din majorarea livrărilor către statele Uniunii Europene.

„Motorul principal al revenirii exporturilor moldovenești rămâne piața europeană”, constată Veaceslav Ioniță.

Cu toate acestea, Republica Moldova nu a recuperat încă integral pierderile din ultimii ani. Nivelul actual al exporturilor rămâne cu aproximativ 330 de milioane de dolari sub recordul istoric înregistrat în 2023. Totuși, depășirea pragului de 4 miliarde de dolari și menținerea unei tendințe de creștere reprezintă un semnal pozitiv pentru economia națională, după cea mai lungă perioadă de scădere a exporturilor din ultimii ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #economie #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.