Mega-acord între SUA și Iran! Investiții private de 300 de miliarde de dolari pregătite pentru Teheran

17 Iun. 2026, 15:10
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Iun. 2026, 15:10 // Actual //  Ursu Victor

Un fond privat de investiții în valoare de 300 de miliarde de dolari, destinat să stimuleze dezvoltarea economică a Iranului după încheierea conflictului cu Statele Unite și Israelul, este inclus în acordul-cadru convenit de Washington și Teheran, potrivit unor informații obținute de Reuters de la o sursă implicată direct în negocieri.

Conform sursei, mai mult de jumătate din suma totală a fost deja angajată de investitori privați, iar fondul ar urma să ofere ambelor părți un stimulent economic pentru finalizarea acordului de pace. Memorandumul de înțelegere ar urma să fie semnat vineri, iar implementarea proiectului va fi pregătită pe parcursul următoarelor 60 de zile.

Fondul, denumit „Reconstruction and Development Fund”, nu va fi finanțat din bani publici și nu reprezintă un program de despăgubiri sau reconstrucție guvernamentală. Potrivit sursei, finanțarea va proveni exclusiv din sectorul privat, inclusiv de la companii din Statele Unite, statele arabe din Golf, Asia, America de Sud și Africa.

Investițiile planificate vizează domenii precum energia, logistica, industria prelucrătoare și transporturile. Printre obiectivele care ar putea beneficia de finanțare se numără complexul siderurgic Mobarakeh Steel, rafinării, aeroporturi și alte infrastructuri afectate de război.

Președintele american Donald Trump a respins însă ideea că fondul ar reprezenta o investiție americană. „Nu investim nimic, nici măcar 10 cenți”, a declarat acesta în marja summitului G7 din Franța, precizând că nici statelor din Golf nu li s-a cerut să contribuie financiar.

În schimb, vicepreședintele american JD Vance a declarat anterior că Iranul ar putea beneficia de acces la un fond de reconstrucție susținut de statele din Golf dacă respectă acordul negociat cu Washingtonul, inclusiv prin renunțarea la programul nuclear militar și acceptarea unui regim strict de inspecții.

Potrivit unei surse iraniene citate de Reuters, Teheranul solicitase inițial 400 de miliarde de dolari drept compensații pentru pagubele provocate de război, însă Washingtonul a respins această cerere. În aceste condiții, părțile au convenit asupra creării unui fond de investiții care să sprijine redresarea economică a țării.

Iranul, care deține a doua cea mai mare rezervă dovedită de gaze naturale și a patra rezervă de petrol din lume, a fost izolat timp de decenii de piețele financiare internaționale din cauza sancțiunilor occidentale. Cu o populație de peste 92 de milioane de locuitori și o bază industrială diversificată, țara este considerată una dintre cele mai mari oportunități neexploatate pentru investiții din Orientul Mijlociu.

Sursele citate de Reuters au precizat că fondul nu va deveni operațional decât după semnarea unui acord final între Statele Unite și Iran. În următoarele 60 de zile, negociatorii vor continua discuțiile privind programul nuclear iranian, ridicarea sancțiunilor și securitatea regională, în timp ce administratorii fondului vor pregăti proiectele investiționale care urmează să fie finanțate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.