Transportul naval de mărfuri al Republicii Moldova a recuperat aproape integral reculul înregistrat în 2025, însă revenirea este susținută aproape exclusiv de exporturile de cereale, ceea ce accentuează dependența economiei de materia primă agricolă neprelucrată, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.
Potrivit datelor analizate, în perioada 1 ianuarie – 10 iunie 2026, pe cale navală au fost exportate și tranzitate 785,9 mii de tone de mărfuri, cu 36% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Volumul rămâne însă cu 15% sub nivelul înregistrat în prima jumătate a anului 2024.
În același timp, volumul total al mărfurilor transbordate prin porturile Republicii Moldova a ajuns la aproximativ 1,48 milioane de tone, nivel comparabil cu cel din semestrul I 2024 și semnificativ peste cele 1,08 milioane de tone consemnate în perioada similară a anului trecut.
Motorul principal al redresării îl reprezintă cerealele. Exporturile navale de cereale au atins 702,7 mii de tone, în creștere cu 39% față de 2025 și reprezentând aproape 89% din totalul mărfurilor expediate pe apă.
„Ponderea cerealelor în exportul naval continuă să crească, ceea ce confirmă tendința de accentuare a dependenței de materia primă agricolă neprelucrată”, remarcă economistul.
Grâul a revenit aproape la nivelurile din 2024, cu 351,8 mii de tone exportate, în timp ce floarea-soarelui și-a consolidat poziția de principal produs de export, atingând 207,3 mii de tone și dublându-și volumul față de prima jumătate a anului 2024. În schimb, exporturile de porumb rămân cu aproximativ o treime sub nivelurile de acum doi ani.
Analiza arată că produsele procesate din cereale, precum uleiul de floarea-soarelui, șrotul și DDGS, și-au revenit parțial după prăbușirea din 2025, însă reprezintă doar 7% din exporturile navale și se situează mult sub nivelurile din 2024.
Pe partea de importuri, datele indică o cerere internă robustă. În primele cinci luni și jumătate ale anului, importurile pe cale navală au ajuns la 631,6 mii de tone, în creștere cu 25% față de 2025 și cu 14% peste nivelul din 2024.
Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la fertilizanți, care au atins un maxim de 119,9 mii de tone, precum și la motorină și benzină, ale căror volume au depășit atât nivelurile din 2025, cât și pe cele din 2024.
Potrivit lui Rija, cele două porturi ale țării își consolidează roluri distincte. Portul Internațional Liber Giurgiulești își întărește poziția de principal hub logistic al țării, concentrând cea mai mare parte a exporturilor de cereale și aproape toate importurile de combustibili și fertilizanți.
La rândul său, Portul Fluvial Ungheni își extinde rolul de canal de aprovizionare pentru sectorul agroindustrial, pe fondul creșterii importurilor de fertilizanți, sare, sodă și zahăr.
