Moldova exportă grâu și importă combustibili! paradoxul evidențiat de datele din porturi

18 Iun. 2026, 12:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Iun. 2026, 12:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Transportul naval de mărfuri al Republicii Moldova a recuperat aproape integral reculul înregistrat în 2025, însă revenirea este susținută aproape exclusiv de exporturile de cereale, ceea ce accentuează dependența economiei de materia primă agricolă neprelucrată, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

Potrivit datelor analizate, în perioada 1 ianuarie – 10 iunie 2026, pe cale navală au fost exportate și tranzitate 785,9 mii de tone de mărfuri, cu 36% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Volumul rămâne însă cu 15% sub nivelul înregistrat în prima jumătate a anului 2024.

În același timp, volumul total al mărfurilor transbordate prin porturile Republicii Moldova a ajuns la aproximativ 1,48 milioane de tone, nivel comparabil cu cel din semestrul I 2024 și semnificativ peste cele 1,08 milioane de tone consemnate în perioada similară a anului trecut.

Motorul principal al redresării îl reprezintă cerealele. Exporturile navale de cereale au atins 702,7 mii de tone, în creștere cu 39% față de 2025 și reprezentând aproape 89% din totalul mărfurilor expediate pe apă.

„Ponderea cerealelor în exportul naval continuă să crească, ceea ce confirmă tendința de accentuare a dependenței de materia primă agricolă neprelucrată”, remarcă economistul.

Grâul a revenit aproape la nivelurile din 2024, cu 351,8 mii de tone exportate, în timp ce floarea-soarelui și-a consolidat poziția de principal produs de export, atingând 207,3 mii de tone și dublându-și volumul față de prima jumătate a anului 2024. În schimb, exporturile de porumb rămân cu aproximativ o treime sub nivelurile de acum doi ani.

Analiza arată că produsele procesate din cereale, precum uleiul de floarea-soarelui, șrotul și DDGS, și-au revenit parțial după prăbușirea din 2025, însă reprezintă doar 7% din exporturile navale și se situează mult sub nivelurile din 2024.

Pe partea de importuri, datele indică o cerere internă robustă. În primele cinci luni și jumătate ale anului, importurile pe cale navală au ajuns la 631,6 mii de tone, în creștere cu 25% față de 2025 și cu 14% peste nivelul din 2024.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la fertilizanți, care au atins un maxim de 119,9 mii de tone, precum și la motorină și benzină, ale căror volume au depășit atât nivelurile din 2025, cât și pe cele din 2024.

Potrivit lui Rija, cele două porturi ale țării își consolidează roluri distincte. Portul Internațional Liber Giurgiulești își întărește poziția de principal hub logistic al țării, concentrând cea mai mare parte a exporturilor de cereale și aproape toate importurile de combustibili și fertilizanți.

La rândul său, Portul Fluvial Ungheni își extinde rolul de canal de aprovizionare pentru sectorul agroindustrial, pe fondul creșterii importurilor de fertilizanți, sare, sodă și zahăr.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.