Moldova exportă grâu și importă combustibili! paradoxul evidențiat de datele din porturi

Transportul naval de mărfuri al Republicii Moldova a recuperat aproape integral reculul înregistrat în 2025, însă revenirea este susținută aproape exclusiv de exporturile de cereale, ceea ce accentuează dependența economiei de materia primă agricolă neprelucrată, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

Potrivit datelor analizate, în perioada 1 ianuarie – 10 iunie 2026, pe cale navală au fost exportate și tranzitate 785,9 mii de tone de mărfuri, cu 36% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Volumul rămâne însă cu 15% sub nivelul înregistrat în prima jumătate a anului 2024.

În același timp, volumul total al mărfurilor transbordate prin porturile Republicii Moldova a ajuns la aproximativ 1,48 milioane de tone, nivel comparabil cu cel din semestrul I 2024 și semnificativ peste cele 1,08 milioane de tone consemnate în perioada similară a anului trecut.

Motorul principal al redresării îl reprezintă cerealele. Exporturile navale de cereale au atins 702,7 mii de tone, în creștere cu 39% față de 2025 și reprezentând aproape 89% din totalul mărfurilor expediate pe apă.

„Ponderea cerealelor în exportul naval continuă să crească, ceea ce confirmă tendința de accentuare a dependenței de materia primă agricolă neprelucrată”, remarcă economistul.

Grâul a revenit aproape la nivelurile din 2024, cu 351,8 mii de tone exportate, în timp ce floarea-soarelui și-a consolidat poziția de principal produs de export, atingând 207,3 mii de tone și dublându-și volumul față de prima jumătate a anului 2024. În schimb, exporturile de porumb rămân cu aproximativ o treime sub nivelurile de acum doi ani.

Analiza arată că produsele procesate din cereale, precum uleiul de floarea-soarelui, șrotul și DDGS, și-au revenit parțial după prăbușirea din 2025, însă reprezintă doar 7% din exporturile navale și se situează mult sub nivelurile din 2024.

Pe partea de importuri, datele indică o cerere internă robustă. În primele cinci luni și jumătate ale anului, importurile pe cale navală au ajuns la 631,6 mii de tone, în creștere cu 25% față de 2025 și cu 14% peste nivelul din 2024.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la fertilizanți, care au atins un maxim de 119,9 mii de tone, precum și la motorină și benzină, ale căror volume au depășit atât nivelurile din 2025, cât și pe cele din 2024.

Potrivit lui Rija, cele două porturi ale țării își consolidează roluri distincte. Portul Internațional Liber Giurgiulești își întărește poziția de principal hub logistic al țării, concentrând cea mai mare parte a exporturilor de cereale și aproape toate importurile de combustibili și fertilizanți.

La rândul său, Portul Fluvial Ungheni își extinde rolul de canal de aprovizionare pentru sectorul agroindustrial, pe fondul creșterii importurilor de fertilizanți, sare, sodă și zahăr.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul condus de Vasile Tofan a obținut nota 2,9 din 10 pentru primele 100 de zile de activitate, potrivit unui raport alternativ prezentat de Mișcarea Civică „Construim Încredere”. Autorii susțin că executivul a înregistrat puține rezultate verificabile și că există un decalaj important între angajamentele asumate și măsurile realizate.

Raportul a fost prezentat de fondatoarea mișcării, Olesea Stamate, în cadrul unei conferințe de presă la IPN. Evaluarea a fost făcută prin compararea prevederilor Programului de guvernare „Economie europeană, stat eficient” și a discursului de învestire cu actele adoptate și datele disponibile public. Reprezentanții mișcării precizează că nota este o apreciere civică argumentată, nu o măsurătoare statistică.

Potrivit Olesei Stamate, din cele 13 angajamente analizate, nouă aveau termen de realizare în primele 100 de zile. Unul singur a fost considerat îndeplinit integral – adoptarea politicii fiscale pentru 2027. Totuși, autorii raportului menționează că proiectul a fost preluat de la Guvernul precedent într-o etapă avansată.

Alte trei angajamente au fost realizate parțial, iar două au fost doar inițiate. Printre acestea se numără inventarierea barierelor administrative, dereglementarea și elaborarea portofoliului proiectelor prioritare. Deși Guvernul a prezentat 19 proiecte strategice pe 29 octombrie, raportul nu identifică documente care să confirme aprobarea portofoliului promis.

Un angajament important rămas nerealizat vizează punerea în exploatare a liniei electrice Vulcănești-Chișinău până la 31 august 2026. Reprezentanții mișcării recunosc că proiectul și dificultățile întâmpinate existau înainte de mandatul actualului executiv, însă subliniază că termenul a fost asumat explicit de Guvernul Tofan.

Raportul atrage atenția și asupra evoluțiilor economice. Potrivit datelor prezentate de autori, inflația anuală a crescut de la 6,51% în iunie la 8,60% în septembrie, iar tariful la gazele naturale pentru consumatorii casnici a crescut cumulat cu aproximativ 81% în septembrie și octombrie.

Autorii susțin că eficiența compensațiilor acordate populației nu poate fi demonstrată în lipsa unor date clare despre plățile efectuate și facturile achitate de consumatori. În același timp, datoria de stat a crescut de la 142,79 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie la 150,36 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie.

Critici sunt formulate și la adresa politicii fiscale pentru 2027. Potrivit raportului, aproximativ 84% din veniturile suplimentare estimate ar urma să provină din TVA și accize. Mișcarea cere publicarea unor simulări care să arate impactul măsurilor asupra diferitelor categorii de gospodării.

O altă problemă semnalată este reforma administrației publice locale. Reprezentanții „Construim Încredere” consideră că noua configurație teritorială a fost promovată înainte de clarificarea competențelor, resurselor financiare și impactului asupra comunităților. Aceștia cer revizuirea proiectului, o analiză de impact și consultări reale cu autoritățile locale.

Raportul mai semnalează lipsa transparenței în evaluarea activității miniștrilor și monitorizarea angajamentelor de integrare europeană. Olesea Stamate solicită Guvernului să publice planul de acțiuni, responsabilitățile fiecărui ministru, rezultatele obținute, sursele de finanțare și termenele restante.

Solicitat de IPN pentru o reacție, serviciul de presă al Guvernului nu a răspuns deocamdată. Premierul Vasile Tofan urmează să prezinte joi bilanțul primelor 100 de zile de activitate ale echipei sale.