Băncile, prinse cu mâța-n sac: 645 de credite calculate greșit, clienții taxați ilegal cu până la 2 500 de lei

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a descoperit mai multe încălcări în contractele utilizate de bănci și prestatorii de servicii de plată, inclusiv plafoane ilegale pentru pierderile suportate de clienți, dobânzi calculate eronat și clauze care limitau drepturile consumatorilor.

Controlul, desfășurat timp de aproape șase luni, între decembrie 2025 și iunie 2026, a vizat toate cele 10 bănci licențiate din Republica Moldova și opt prestatori de servicii de plată nebancari. Verificările au inclus contracte de credit ipotecar încheiate în perioada 2023-2025, precum și contractele-cadru pentru serviciile de plată.

Una dintre cele mai grave nereguli constatate a fost majorarea ilegală a răspunderii clienților în cazul tranzacțiilor neautorizate efectuate cu carduri pierdute sau furate. Unele bănci obligau consumatorii să suporte pierderi de până la 2 500 de lei, deși legislația stabilește un plafon maxim de doar 500 de lei. Cu alte cuvinte, clienții riscau să achite de cinci ori mai mult decât permite legea.

Totodată, CNPF a descoperit erori de calcul în cazul a 645 de contracte de credit ipotecar. Unele instituții au utilizat formule greșite la calcularea dobânzilor, inclusiv prin raportarea anului bisect 2024 la 365 de zile în loc de 366. Autoritatea a dispus recalcularea sumelor și restituirea dobânzilor încasate neconform.

Într-un alt caz, o bancă a fost obligată să înceteze promovarea unui credit folosind o Dobândă Anuală Efectivă (DAE) calculată pe baza unei rate promoționale aplicate pe întreaga durată a contractului. Potrivit CNPF, această metodă crea impresia că împrumutul este mai ieftin decât costul său real.

Controlul a mai arătat că unii prestatori percepeau comisioane între 1 și 35 de euro pentru investigarea reclamațiilor privind tranzacțiile contestate. În anumite situații, aceste taxe puteau fi aplicate inclusiv pentru operațiuni neautorizate, deși investigarea acestora reprezintă o obligație legală a prestatorului.

Inspectorii au constatat și limitarea ilegală a termenelor de contestare. În timp ce legea oferă consumatorilor dreptul de a raporta tranzacțiile neautorizate în termen de până la 13 luni de la debitarea contului, unele contracte reduceau perioada la doar 45 de zile, două luni sau chiar trei zile. Potrivit autorității, astfel de prevederi puteau induce în eroare clienții și îi puteau determina să creadă că și-au pierdut drepturile legale.

Printre alte nereguli identificate se numără perceperea tuturor taxelor rămase până la expirarea unui an de contract în cazul rezilierii anticipate a unor pachete de servicii, chiar dacă acestea nu mai erau utilizate, precum și afișarea unor comisioane pentru transferuri în numerar sub forma unor cifre precum „5”, „7”, „10” sau „20”, fără indicarea clară a monedei sau a modului de calcul.

Potrivit CNPF, majoritatea instituțiilor controlate au început deja să modifice contractele și să elimine clauzele neconforme. Autoritatea a cerut însă și revizuirea cazurilor în care consumatorii au fost prejudiciați financiar, cu rambursarea sumelor încasate nejustificat.

Instituția avertizează că va continua monitorizarea pieței și că, în cazul repetării unor astfel de practici, vor fi aplicate sancțiuni severe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#verificări în bănci #credite ilegale #CNPF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.