Mai puține rable pe drumurile Moldovei: Bruxelles-ul înăsprește regulile pentru exportul mașinilor second-hand

18 Iun. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Iun. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană pregătește reguli noi pentru mașinile vechi și pentru piața vehiculelor second-hand. Parlamentul European a aprobat un nou regulament care obligă producătorii auto să construiască vehicule mai ușor de reparat, reutilizat și reciclat, iar exportul mașinilor second-hand va fi controlat mai strict.

Noile prevederi urmează să intre în vigoare după finalizarea procedurilor legislative și se vor aplica efectiv peste aproximativ doi ani în statele membre ale UE.

Una dintre cele mai importante schimbări vizează mașinile second-hand. Autoritățile europene vor introduce criterii mai clare pentru a stabili dacă un vehicul poate fi vândut ca automobil rulat sau dacă trebuie considerat deșeu și trimis la reciclare. Astfel, mașinile care nu mai sunt sigure pentru circulație nu vor mai putea fi exportate în țări terțe, inclusiv în Republica Moldova, sub statutul de vehicule second-hand.

De asemenea, constructorii auto vor fi obligați să folosească mai multe materiale reciclate în producția mașinilor noi, inclusiv plastic provenit din vehicule scoase din uz. Scopul este reducerea deșeurilor și recuperarea materiilor prime valoroase folosite în industria auto.

Experții estimează că noile reguli europene ar putea reduce treptat numărul vehiculelor foarte vechi care ajung pe piețele din afara UE. În același timp, acestea ar putea încuraja importul unor automobile mai noi, mai sigure și mai puțin poluante.

Regulamentul va fi extins treptat și pentru alte categorii de vehicule, inclusiv camioane, autobuze și motociclete, în încercarea de a crește nivelul de reciclare și reutilizare a materialelor în industria auto europeană.

Schimbările ar putea avea impact și asupra Republicii Moldova, unde piața este dominată de automobilele second-hand. Potrivit datelor Serviciului Vamal, în 2025 au fost vămuite peste 65 de mii de autoturisme. Dintre acestea, aproape 46 de mii au fost mașini second-hand.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.