Dezastrul ascuns din agricultură! Doar jumătate din legumele din magazine sunt moldovenești

19 Iun. 2026, 12:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 12:36 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

După ani de declin, sectorul legumicol din Republica Moldova dă primele semne de revenire. Totuși, producția internă rămâne insuficientă pentru a acoperi consumul tot mai mare al populației, iar importurile au ajuns la niveluri record. Concluziile aparțin expertului economic Veaceslav Ioniță și au fost prezentate în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 19 iunie 2026.

Potrivit expertului, Republica Moldova traversează un adevărat paradox agricol. Pe de o parte, exporturile totale ale țării au revenit pe creștere în ultimele zece luni și au depășit din nou pragul de 4 miliarde de dolari anual. Pe de altă parte, unul dintre cele mai tradiționale sectoare agricole – legumicultura – continuă să înregistreze un deficit comercial uriaș.

Datele arată că în 2025 Republica Moldova a exportat legume în valoare de doar 8 milioane de dolari, în timp ce importurile au ajuns la 123 de milioane de dolari. Astfel, pentru fiecare dolar obținut din exportul de legume, țara a cheltuit peste 15 dolari pentru importuri.

„Republica Moldova poate și trebuie să aibă un sector legumicol bine dezvoltat. Din păcate, la legume avem balanță comercială negativă încă din anul 2002. Ultima dată când exportam mai mult decât importam a fost acum peste două decenii”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit analizei, consumul anual de legume al populației este estimat la 350-400 de mii de tone, însă producția internă nu mai reușește să acopere necesarul pieței. Dacă în perioada 2001-2005 Moldova producea mai multe legume decât consuma, în ultimii ani situația s-a inversat radical. În intervalul 2021-2025, producția medie anuală a fost de aproximativ 260 de mii de tone, în timp ce consumul a depășit 320 de mii de tone.

Expertul remarcă însă și un semnal pozitiv. Agricultura de subzistență continuă să se reducă, iar producția comercială de legume începe să se consolideze. În ultimul deceniu, producția realizată de ferme și companii agricole a crescut de peste trei ori, de la 34 de mii de tone la 118 mii de tone.

„Populația nu mai crește legume ca altădată, însă companiile agricole și fermierii își măresc constant producția. Este o renaștere timidă, dar importantă”, susține Ioniță.

Chiar și așa, ritmul de creștere al producției comerciale nu reușește să compenseze scăderea producției din gospodăriile populației și majorarea consumului. În 2025, Republica Moldova a importat un volum record de 118 mii de tone de legume, aproape jumătate fiind reprezentate de cartofi. În prezent, doar 45% din legumele comercializate în magazine sunt produse local.

Analiza relevă și o altă problemă structurală: valoarea redusă a exporturilor moldovenești. În medie, Republica Moldova exportă legume cu aproximativ 40 de cenți kilogramul și importă legume care costă în jur de un dolar kilogramul.

În plus, industria de procesare a legumelor, cândva una dintre cele mai dezvoltate ramuri ale economiei agricole, aproape că a dispărut. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dacă în trecut Moldova producea anual circa două miliarde de borcane de conserve, în prezent această industrie și-a pierdut rolul economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Nov. 2026, 12:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
05 Nov. 2026, 12:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază de la 9% la 11% anual, cu 2 puncte procentuale, invocând intensificarea presiunilor inflaționiste și creșterea riscurilor pentru stabilitatea prețurilor. Decizia a fost adoptată unanim în ședința din 5 noiembrie.

Potrivit băncii centrale, măsura urmărește să încurajeze economisirea, să diminueze consumul și să limiteze transmiterea scumpirilor la energie asupra altor produse și servicii.

Inflația anuală a ajuns în septembrie la 8,6%, în creștere cu 1,64 puncte procentuale față de august. Indicatorul depășește intervalul urmărit de BNM, cuprins între 3,5% și 6,5%, în jurul țintei de 5%.

Banca Națională estimează că inflația anuală va continua să crească până la sfârșitul acestui an, iar din primul trimestru al anului 2027 va începe să scadă. Revenirea în intervalul țintit este anticipată în trimestrul al treilea al anului viitor.

Pentru 2026, BNM prognozează o inflație medie anuală de 7,3%, iar pentru 2027 – de 6,9%. Estimările au fost majorate cu 0,1 și, respectiv, 0,7 puncte procentuale față de prognoza precedentă.

Revizuirea este explicată prin anticiparea unor ajustări mai ample ale tarifelor la serviciile reglementate, atât la sfârșitul acestui an, cât și pe parcursul anului 2027. BNM ia în calcul și prețuri mai mari la combustibili, pe fondul cotațiilor internaționale ale petrolului, precum și scumpirea alimentelor pe piețele internaționale începând cu anul viitor.

În trimestrul al treilea, inflația anuală a constituit în medie 7,3%, sub nivelul prognozat în august. Potrivit băncii centrale, diferența a fost determinată în principal de întârzierea ajustării tarifului la gazele naturale.

BNM constată că cererea internă rămâne robustă. Volumul creditelor noi în lei acordate persoanelor fizice a crescut cu 10,5% în trimestrul al treilea față de aceeași perioadă a anului trecut, fiind susținut de împrumuturile de consum și cele imobiliare. În septembrie, transferurile nete din străinătate în favoarea persoanelor fizice, calculate în dolari SUA, s-au majorat cu 26,44% în termeni anuali.

În trimestrul al treilea, dobânda medie la creditele noi în lei a ajuns la 9,17%, iar cea pentru depozitele noi la termen în moneda națională – la 5,74%. Volumul total al creditelor noi, în lei și în valută, a crescut cu 12,2% față de perioada similară din 2025.

Prin aceeași hotărâre, BNM a stabilit dobânda la creditele overnight la 13%, la operațiunile repo la 11,25% și la depozitele overnight la 9%. Normele rezervelor obligatorii au rămas neschimbate: 18% pentru mijloacele atrase în lei și valută neconvertibilă și 26% pentru cele în valută liber convertibilă.

Printre riscurile menționate de banca centrală se numără evoluția tarifelor la energie, tensiunile geopolitice și comerciale, condițiile meteo și producția agricolă de anul viitor. BNM indică și incertitudini legate de reforma salarizării în sectorul bugetar, deficitul bugetar și modul de acordare a compensațiilor pentru energie.