Eșec răsunător la prima licitație pentru furnizorii de energie: câte un singur candidat pe fiecare zonă

19 Iun. 2026, 12:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Iun. 2026, 12:08 // Actual //  Grîu Tatiana

Doar două companii au depus oferte la concursul organizat pentru desemnarea furnizorilor care vor asigura serviciul universal și furnizarea energiei electrice de ultimă opțiune în Republica Moldova. În lipsa concurenței necesare, procedura a fost însă oprită, a anunțat Agenția Națională penru Reglementare în Energetică.

Este pentru prima dată când selectarea acestor furnizori urma să fie realizată printr-o procedură competitivă organizată de ANRE, în baza noii Legi privind energia electrică.

Până la termenul-limită de depunere a dosarelor, stabilit pentru 5 iunie 2026, au fost înregistrate două cereri de participare, depuse de Î.C.S. „Premier Energy” S.R.L. și S.A. „Furnizarea Energiei Electrice Nord”, fiecare pentru teritoriul în care activează.

În urma evaluării documentelor, comisia de selectare a constatat că ambii candidați îndeplinesc criteriile de eligibilitate și cerințele prevăzute de legislație. Totuși, deoarece pentru fiecare teritoriu a fost depusă o singură ofertă, nu a fost întrunit nivelul minim de concurență necesar pentru desfășurarea procedurii. În aceste condiții, concursul a fost încetat.

Serviciul universal și furnizarea de ultimă opțiune sunt mecanisme prevăzute de lege pentru a garanta continuitatea alimentării cu energie electrică. Furnizorul de ultimă opțiune intervine atunci când un consumator rămâne fără furnizor din motive care nu îi pot fi imputate, asigurând livrarea neîntreruptă a energiei până la încheierea unui nou contract.

Potrivit ANRE, Consiliul de administrație al instituției urmează să desemneze, prin hotărâre, furnizorii care vor avea aceste obligații de serviciu public.

Autoritatea subliniază că rezultatul procedurii nu afectează consumatorii finali și nu va duce la modificarea condițiilor de furnizare a energiei electrice. Alimentarea cu energie va continua în condiții normale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 12:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 12:07 // Actual //  Ursu Victor

Clasamentul celor mai bogate țări din lume după PIB pe cap de locuitor arată o schimbare în ultimii 25 de ani. Potrivit celor mai recente date ale Fondului Monetar Internațional (FMI), Irlanda a urcat de pe locul 14 pe locul 2 la nivel mondial, în timp ce Japonia a coborât de pe poziția a doua până pe locul 39.

Lider mondial în 2026 este Luxemburg, cu un PIB nominal pe cap de locuitor de 158.730 de dolari. Pe următoarele poziții se află Irlanda (140.190 dolari), Elveția (126.180 dolari), Islanda (110.050 dolari) și Singapore (107.760 dolari).

Nouă dintre primele 15 cele mai bogate economii ale lumii sunt europene, confirmând poziția dominantă a continentului în clasamentul prosperității economice.

Una dintre cele mai spectaculoase ascensiuni este cea a Irlandei. În ultimul sfert de secol, PIB-ul pe cap de locuitor al acestei țări a crescut de peste cinci ori, datorită investițiilor masive atrase din partea companiilor internaționale din domeniile tehnologiei, farmaceutic și financiar.

La polul opus se află Japonia. Deși rămâne a patra economie a lumii după mărimea PIB-ului total, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut mult mai lent, iar deprecierea yenului, îmbătrânirea populației și lipsa forței de muncă au împins țara până pe locul 39 în clasamentul mondial.

Republica Moldova nu figurează în topul celor mai bogate țări analizate. Potrivit estimărilor FMI, PIB-ul nominal pe cap de locuitor al Republicii Moldova este de aproximativ 7.000-8.000 de dolari în 2026, de aproape 20 de ori mai mic decât în Luxemburg și de peste 10 ori mai redus decât în Irlanda.

Dacă ar fi inclusă în clasamentul prezentat, Republica Moldova s-ar afla mult în afara primelor 50 de poziții și ar rămâne una dintre cele mai sărace economii din Europa după acest indicator. Totuși, în ultimii ani, nivelul PIB-ului pe cap de locuitor a crescut constant, pe fondul majorării salariilor și al dezvoltării unor sectoare precum serviciile, IT-ul și industria.

Economiștii atrag atenția că PIB-ul pe cap de locuitor nu reflectă în totalitate nivelul de trai al populației. Indicatorul măsoară valoarea bunurilor și serviciilor produse raportată la numărul de locuitori, însă nu arată cum sunt distribuite veniturile și averea în societate.