România electrifică poarta feroviară spre Moldova cu 100 de milioane de euro

Guvernul României a aprobat indicatorii tehnico-economici necesari pentru electrificarea completă a liniei de cale ferată dintre Iași și frontiera cu Republica Moldova, un proiect estimat la aproape 495 de milioane de lei sau circa 100 milioane de euro.

Investiția vizează modernizarea tronsonului de 23,4 kilometri dintre gara Iași și punctul de trecere a frontierei Ungheni-Prut și face parte din proiectul amplu de reabilitare a liniei Roman – Iași – Frontieră, inclusă în rețeaua europeană de transport TEN-T.

Potrivit documentației aprobate, lucrările vor fi finanțate în proporție de 50% din fonduri europene prin programul Connecting Europe Facility (CEF), iar restul sumei va fi asigurat de la bugetul de stat al României.

În prezent, doar segmentul Iași – Socola, cu o lungime de 6,3 kilometri, este electrificat, în timp ce restul traseului până la Ungheni funcționează pe infrastructură neelectrificată. Linia traversează municipiul Iași și localitățile Holboca și Ungheni și include patru stații feroviare, Iași, Nicolina, Socola și Cristești Jijia, precum și două halte de mișcare, la Holboca și Ungheni Prut.

Studiul de fundamentare arată că infrastructura actuală se află într-o stare tehnică precară pe numeroase sectoare. Au fost identificate șine și traverse uzate, schimbătoare defecte, terasamente instabile, treceri la nivel degradate și instalații feroviare care necesită reabilitare.

Proiectul prevede modernizarea infrastructurii existente fără modificări majore de traseu și fără exproprieri semnificative. Lucrările vor include consolidarea terasamentelor, reabilitarea podurilor și podețelor, refacerea trecerilor la nivel, modernizarea peroanelor și electrificarea completă a tronsonului Socola – Ungheni.

Autoritățile române susțin că investiția va permite creșterea vitezelor de circulație, eliminarea punctelor periculoase de pe traseu și îmbunătățirea condițiilor de transport pentru pasageri și operatorii de marfă.

Totodată, proiectul este considerat unul strategic pentru dezvoltarea conexiunilor dintre România și Republica Moldova. Linia Iași – Ungheni reprezintă principala legătură feroviară dintre magistrala 500 din România și frontiera moldovenească și face parte din noul coridor european de transport Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iasi #electrificare #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană de stat TAROM a revenit pe pierdere în 2025, după ce în anul precedent raportase un profit de aproape 287 de milioane de lei românești. Transportatorul național al României a încheiat anul trecut cu un rezultat negativ de 288,1 milioane de lei românești, în timp ce cifra de afaceri a scăzut cu peste 10%. În ultimii 15 ani, pierderile înregistrate de companie au depășit 2,7 miliarde de lei (echivalentul a 505 milioane de euro), potrivit datelor financiare analizate de Profit.ro.

Rezultatele financiare arată o deteriorare semnificativă a situației companiei. Dacă în 2024 TAROM raportase un profit net de 286,9 milioane de lei, în 2025 a trecut din nou pe minus, diferența dintre rezultatele celor doi ani fiind de aproximativ 575 de milioane de lei.

Totodată, cifra de afaceri a coborât de la 1,23 miliarde de lei în 2024 la aproximativ 1,09 miliarde de lei în 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de 10,4%. Evoluția indică dificultăți în menținerea veniturilor, într-o perioadă în care transportatorii aerieni se confruntă cu o concurență puternică și cu presiuni asupra costurilor operaționale.

Profitul înregistrat de TAROM în 2024 a reprezentat o excepție în istoria financiară recentă a companiei. Rezultatul pozitiv a fost susținut în mare parte de operațiuni extraordinare, inclusiv vânzarea aeronavelor Airbus A318 și a unor drepturi de decolare și aterizare de pe aeroportul Heathrow din Londra către Qatar Airways.

Aceste tranzacții au generat venituri importante, dar nerecurente, ceea ce înseamnă că profitul raportat nu reflecta neapărat o redresare durabilă a activității de bază. Revenirea pe pierdere în 2025 arată că problemele structurale ale companiei nu au fost încă depășite.

Potrivit datelor financiare, în perioada 2011–2025, TAROM a înregistrat pierderi în fiecare an, cu excepția anului 2024. Valoarea cumulată a rezultatelor negative anuale a ajuns la aproximativ 2,74 miliarde de lei românești, echivalentul a peste o jumătate de miliard de euro.

Printre cei mai dificili ani s-a numărat 2020, când pandemia de COVID-19 a paralizat transportul aerian, iar compania a raportat pierderi de aproape 440 de milioane de lei. În 2023, rezultatul negativ a fost de aproximativ 87 de milioane de lei, înaintea revenirii temporare pe profit din 2024.

Dificultățile financiare persistă în pofida restructurărilor aplicate în ultimii ani. TAROM a redus numărul de angajați, și-a ajustat rețeaua de rute și a renunțat la unele aeronave, în încercarea de a diminua cheltuielile și de a-și eficientiza activitatea.

În 2025, compania avea aproximativ 1.060 de salariați, față de 1.182 în 2022. Cu toate acestea, pierderea netă din 2025 a depășit-o pe cea din 2022, când rezultatul negativ fusese de aproximativ 274,6 milioane de lei.

În paralel, autoritățile române continuă să analizeze opțiuni pentru viitorul transportatorului național, inclusiv atragerea unui investitor privat. O eventuală deschidere a capitalului ar putea aduce resurse financiare și expertiză managerială, însă ar necesita clarificarea perspectivelor comerciale și a obligațiilor financiare ale companiei.

Tarom operează curse aeriene și în Republica Moldova pe direcția București – Chișinău.