Cine pune mâna pe pământul Moldovei? Datele statistice arată o schimbare radicală

Agricultura Republicii Moldova trece printr-o schimbare structurală. Datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) arată că micii fermieri pierd constant terenuri agricole, în timp ce întreprinderile mari își extind prezența în sector.

Potrivit publicației „Activitatea agricolă a micilor producători agricoli în Republica Moldova”, suprafața terenurilor agricole utilizate de gospodăriile țărănești cu până la 10 hectare s-a redus de la 383 mii hectare în 2022 la doar 285 mii hectare în 2025. În doar trei ani, micii fermieri au pierdut aproape 100 de mii de hectare, iar ponderea lor în totalul terenurilor agricole ale țării a scăzut de la 17,2% la 13%.

În paralel, întreprinderile și organizațiile agricole și-au consolidat pozițiile. Suprafața terenurilor exploatate de acestea a crescut de la 929,8 mii hectare la 951,8 mii hectare și ajuns controleze peste 43% din terenurile agricole ale țării.

Totodată, gospodăriile populației rezistă mai bine decât fermele mici. Suprafața exploatată de gospodăriile casnice a crescut de la 336,9 mii hectare în 2022 la 378 mii hectare în 2025, reprezentând 17,2% din totalul terenurilor agricole.

BNS arată că micii producători continuă să joace un rol esențial în asigurarea alimentelor consumate de populație. În 2025, aceștia dețineau 95,5% din suprafețele cultivate cu cartofi, aproape 90% din suprafețele cu legume de câmp și peste 86% din culturile de pepeni verzi și galbeni.

Mai mult, micii producători au realizat 89% din recolta totală de cartofi a țării, 68,3% din producția de legume și 93% din producția de fasole. În schimb, la culturile industriale și de export, precum floarea-soarelui și soia, domină marile exploatații agricole.

O altă tendință remarcată de statisticieni este reducerea suprafețelor însămânțate de micii producători agricoli. Acestea au scăzut de la 493,1 mii hectare în 2022 la 424,1 mii hectare în 2025, ceea ce confirmă procesul de retragere treptată a fermelor mici din activitatea agricolă.

Datele sugerează că agricultura moldovenească devine tot mai concentrată în mâinile companiilor mari, în timp ce micii fermieri își reduc prezența. Totuși, în sectoarele care asigură hrana de bază a populației cartofi, legume și fasole gospodăriile mici și cele familiale continuă să fie coloana vertebrală a producției agricole naționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pamin #Agricultură #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.