Prețul rapiței s-a topit! Cumpărătorii din Moldova profită și reduc ofertele

Corecția de pe bursa europeană MATIF începe să se resimtă și în piața fizică din Republica Moldova, unde cumpărătorii reduc deja prețurile de achiziție pentru rapiță. Economistul Iurie Rija avertizează că, în lipsa unei reveniri peste pragul de 535–536 euro pe tonă, orice creștere a cotațiilor trebuie privită doar ca o corecție tehnică temporară.

Contractul MATIF cu scadența în noiembrie a închis ședința din 30 iulie la 527,75 euro/tonă, în scădere cu 3,50 euro față de ziua precedentă. În timpul sesiunii, prețul a urcat până la 535,75 euro/tonă, însă valul de vânzări din a doua parte a zilei a împins cotația aproape de minimul ședinței, de 526,50 euro/tonă.

Potrivit analizei, față de maximul atins la 23 iulie, contractul MATIF a pierdut 35,75 euro/tonă, ceea ce reprezintă o depreciere de 6,3%. Totodată, nivelul tehnic de 529 euro/tonă a fost spart în jos, fără semnale clare de inversare a tendinței.

Datele privind pozițiile deschise indică o reducere cu 6%, până la 125,1 mii de contracte, ceea ce sugerează că scăderea este determinată în principal de închiderea pozițiilor speculative de cumpărare și nu de apariția unor noi pariuri masive pe deprecierea pieței.

Semnalele externe rămân nefavorabile. Uleiul de soia, canola, petrolul Brent și motorina au înregistrat scăderi, în timp ce doar boabele de soia au afișat un ușor avans. În opinia economistului, influența negativă a pieței uleiurilor vegetale și a energiei este suficient de puternică pentru a menține presiunea asupra rapiței.

În Republica Moldova, în nordul țării, prețurile efective de achiziție se situează în prezent între 9,40 și 9,60 lei/kg cu TVA, iar ofertele publice de cumpărare testează deja niveluri mai reduse, de 9,20–9,50 lei/kg cu TVA. În Ucraina, fabricile oferă aproximativ 20.000–21.000 grivne/tonă, iar în porturi cotațiile sunt de 22.000–23.000 grivne/tonă. Pentru portul Constanța, reperul de piață rămâne 510–517 euro/tonă.

În evaluarea sa, Iurie Rija estimează că principala zonă de suport tehnic este cuprinsă între 525 și 528 euro/tonă. Dacă acest nivel va rezista, piața ar putea reveni temporar spre 531–536 euro/tonă. În schimb, o închidere sub 525 euro/tonă ar putea accelera scăderea către 518–520 euro/tonă.

Pentru următoarele 5–7 zile, economistul estimează că rapița va evolua într-un interval de 518–536 euro/tonă, iar până la o stabilizare peste pragul de 535–536 euro/tonă, perspectiva pieței rămâne una prudentă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.