Bătaie pe energia eoliană din Moldova! Investitorii au cerut de 2,5 ori mai mult, iar prețul a coborât la 1,25 lei/kWh

Energia produsă de noile centrale eoliene care urmează să fie construite în Republica Moldova ar putea fi achiziționată la un preț mediu de 1,2467 lei/kWh, cu circa 13% sub plafonul maxim stabilit de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică. Rezultatul a fost obținut în cadrul celei de-a doua licitații pentru dezvoltarea a până la 170 MW de capacități eoliene, care vor fi însoțite de sisteme de stocare a energiei.

Ministerul Energiei anunță că, în urma deschiderii ofertelor financiare, au fost clasificate șapte oferte depuse de patru investitori. Acestea prevăd construcția unor centrale eoliene cu o capacitate totală de 179 MW și sisteme de stocare de 162,5 MWh.

„Prețul mediu ponderat al ofertelor clasificate este de 1,2467 MDL/kWh, echivalentul a 62,04 EUR/MWh. Cel mai mic preț ofertat este de 1,2398 MDL/kWh, iar cel mai mare preț dintre ofertele clasificate este de 1,2528 MDL/kWh”, precizează Ministerul Energiei.

Prețul mediu obținut este cu aproximativ 13% mai mic decât plafonul maxim de 1,44 lei/kWh stabilit de ANRE și sub nivelul înregistrat la prima licitație, desfășurată în 2025. Atunci, prețul mediu ponderat a fost de 1,3280 lei/kWh, echivalentul a 67,2 euro/MWh.

Interesul investitorilor a depășit considerabil capacitatea scoasă la concurs. În total, au fost admise 16 oferte din partea a nouă investitori, pentru peste 423 MW de centrale eoliene și peste 305 MWh de sisteme de stocare.

„Rezultatele confirmă interesul ridicat al investitorilor și competitivitatea procesului de licitație”, menționează instituția.

În continuare, Comisia de licitație va ajusta capacitatea ultimei oferte clasificate, astfel încât capacitatea totală atribuită să nu depășească plafonul de 170 MW. Ulterior vor fi aprobate rezultatele finale și desemnați câștigătorii.

Investitorii selectați vor primi statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanția achiziționării energiei electrice produse pentru o perioadă de 15 ani. Noile proiecte vor include și sisteme de stocare în baterii, care vor permite utilizarea mai eficientă a energiei regenerabile și vor contribui la echilibrarea sistemului electroenergetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#energie eoliana #licitatie #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.

#facilitati #bani #stat