530 de afaceri, prinse cu nereguli într-o singură lună. Amenzile depășesc 2,3 milioane de lei

Serviciul Fiscal de Stat a aplicat în luna iulie sancțiuni de peste 2,37 milioane de lei, după ce inspectorii au descoperit încălcări în aproape două treimi dintre controalele efectuate la agenții economici din întreaga țară. Cele mai multe amenzi au fost aplicate în comerț, însă controalele au vizat și transportul de pasageri, piețele, comerțul online, HoReCa și alte domenii cu risc sporit de evaziune fiscală.

Potrivit datelor publicate de instituție, în iulie au fost efectuate 830 de controale fiscale operative, iar în 530 de cazuri au fost constatate încălcări. În consecință, Serviciul Fiscal a aplicat sancțiuni fiscale în valoare de 1,84 milioane de lei și amenzi contravenționale de 530,5 mii de lei.

Cele mai mari sume au fost înregistrate în comerțul cu mărfuri, produse și materiale, unde au fost efectuate 332 de controale, iar în 274 de cazuri au fost depistate nereguli. Doar în acest sector au fost aplicate sancțiuni de aproape 1,38 milioane de lei.

Pe locul doi după numărul verificărilor s-a aflat transportul rutier de pasageri, inclusiv cel ilicit, cu 219 controale, dintre care 74 s-au soldat cu încălcări. În acest domeniu au fost aplicate sancțiuni de 113,9 mii de lei.

În piețe, inspectorii au efectuat 132 de controale, identificând abateri în 85 de cazuri, iar sancțiunile au depășit 449 de mii de lei. Verificările au mai vizat comerțul online, comercializarea produselor din tutun, activitățile de agrement, comerțul cu băuturi răcoritoare și bere, precum și sectorul HoReCa.

În urma acestor rezultate, Serviciul Fiscal de Stat anunță că va continua și în luna august controalele fiscale operative, desfășurate inopinat, în special în domeniile cu risc ridicat de neconformare. Inspectorii vor verifica dacă agenții economici emit bonuri fiscale la încasările în numerar, declară integral veniturile și dețin documente care confirmă proveniența legală a mărfurilor comercializate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#controale #amenzi #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.