Agricultura Moldovei intră în blocaj! O treime din prețul grâului se pierde pe drum

Deși sezonul agricol 2026–2027 se anunță unul dintre cele mai productive din ultimii ani, fermierii din Republica Moldova riscă să obțină venituri mai mici din cauza prăbușirii prețurilor la cereale și a exploziei costurilor logistice, susține economistul Iurie Rija, care explică de ce recoltele bune nu se traduc automat în câștiguri mai mari pentru producători.

Potrivit analizei, în ultimele zile cotațiile grâului au scăzut brusc pe bursele internaționale CBOT și MATIF, iar efectul s-a transmis imediat și pe piețele din România, Ucraina și Bulgaria. Astfel, prețul grâului de panificație livrat în Portul Constanța a coborât de la 219 euro/tonă la 213 euro/tonă în doar patru zile.

Economistul subliniază că Republica Moldova nu stabilește prețurile regionale, ci le preia de pe piețele externe, în special din Portul Constanța. După aplicarea reducerilor pentru calitate și origine, precum și a costurilor de transport, prețul grâului la poarta fermei ajunge la aproximativ 129 euro pe tonă, înainte de cheltuielile vamale și operaționale.

Potrivit calculelor, aproape 30% din valoarea cerealelor este „înghițită” doar de transport, iar diferențele comerciale pentru calitate și origine reprezintă încă peste 9% din preț.

Situația este agravată de scumpirea fără precedent a logisticii. Transportul cerealelor din nordul Republicii Moldova până la Giurgiulești s-a majorat cu aproximativ 76%, iar transportul rutier până la Constanța a crescut cu 60%, de la 40 la 64 de euro pe tonă.

În același timp, navlul pentru transportul cu barja între Giurgiulești și Constanța aproape s-a dublat și a ajuns la aproximativ 25 euro pe tonă, iar pentru anumite nave ofertele au urcat chiar la 35 euro pe tonă.

Printre cauzele principale se numără scumpirea motorinei, blocajele din Portul Giurgiulești, cozile din vămi, capacitatea limitată a terminalelor românești și reducerea numărului de curse efectuate de camioane.

Analiza mai arată că situația de pe Dunăre complică și mai mult exporturile. Nivelul scăzut al apei împiedică încărcarea navelor la capacitate maximă, iar două nave încărcate cu cereale moldovenești sunt blocate în prezent în zona Topalu, România, din cauza nivelului redus al fluviului. Fiecare zi de staționare generează costuri suplimentare pentru exportatori.

La acestea se adaugă efectele războiului din Ucraina. Atacurile asupra infrastructurii portuare și restricțiile din Marea Neagră au redirecționat o parte importantă a exporturilor ucrainene spre porturile dunărene Reni și Ismail, ceea ce a amplificat congestionarea traficului și a majorat costurile de transport și asigurare.

Iurie Rija amintește că la începutul campaniei agricole grâul era ofertat în nordul țării la aproximativ 3,20 lei/kg, însă mulți fermieri au refuzat să vândă. Ei mizează pe noi creșteri de preț. Potrivit economistului, această evoluție era însă temporară și alimentată de riscurile geopolitice, iar odată cu avansarea recoltării și creșterea ofertei, corecția prețurilor a devenit inevitabilă.

În pofida acestor dificultăți, sezonul agricol rămâne unul foarte bun din punctul de vedere al producției. În numeroase gospodării, recoltele de grâu și orz ajung la 5–6 tone la hectar, iar cele de rapiță se apropie de 3 tone la hectar. Economistul concluzionează însă că, în acest an, principala provocare pentru agricultori nu este producția, ci transportarea și valorificarea recoltei în condițiile unei crize logistice regionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.