Agricultura Moldovei intră în blocaj! O treime din prețul grâului se pierde pe drum

04 Aug. 2026, 10:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Aug. 2026, 10:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Deși sezonul agricol 2026–2027 se anunță unul dintre cele mai productive din ultimii ani, fermierii din Republica Moldova riscă să obțină venituri mai mici din cauza prăbușirii prețurilor la cereale și a exploziei costurilor logistice, susține economistul Iurie Rija, care explică de ce recoltele bune nu se traduc automat în câștiguri mai mari pentru producători.

Potrivit analizei, în ultimele zile cotațiile grâului au scăzut brusc pe bursele internaționale CBOT și MATIF, iar efectul s-a transmis imediat și pe piețele din România, Ucraina și Bulgaria. Astfel, prețul grâului de panificație livrat în Portul Constanța a coborât de la 219 euro/tonă la 213 euro/tonă în doar patru zile.

Economistul subliniază că Republica Moldova nu stabilește prețurile regionale, ci le preia de pe piețele externe, în special din Portul Constanța. După aplicarea reducerilor pentru calitate și origine, precum și a costurilor de transport, prețul grâului la poarta fermei ajunge la aproximativ 129 euro pe tonă, înainte de cheltuielile vamale și operaționale.

Potrivit calculelor, aproape 30% din valoarea cerealelor este „înghițită” doar de transport, iar diferențele comerciale pentru calitate și origine reprezintă încă peste 9% din preț.

Situația este agravată de scumpirea fără precedent a logisticii. Transportul cerealelor din nordul Republicii Moldova până la Giurgiulești s-a majorat cu aproximativ 76%, iar transportul rutier până la Constanța a crescut cu 60%, de la 40 la 64 de euro pe tonă.

În același timp, navlul pentru transportul cu barja între Giurgiulești și Constanța aproape s-a dublat și a ajuns la aproximativ 25 euro pe tonă, iar pentru anumite nave ofertele au urcat chiar la 35 euro pe tonă.

Printre cauzele principale se numără scumpirea motorinei, blocajele din Portul Giurgiulești, cozile din vămi, capacitatea limitată a terminalelor românești și reducerea numărului de curse efectuate de camioane.

Analiza mai arată că situația de pe Dunăre complică și mai mult exporturile. Nivelul scăzut al apei împiedică încărcarea navelor la capacitate maximă, iar două nave încărcate cu cereale moldovenești sunt blocate în prezent în zona Topalu, România, din cauza nivelului redus al fluviului. Fiecare zi de staționare generează costuri suplimentare pentru exportatori.

La acestea se adaugă efectele războiului din Ucraina. Atacurile asupra infrastructurii portuare și restricțiile din Marea Neagră au redirecționat o parte importantă a exporturilor ucrainene spre porturile dunărene Reni și Ismail, ceea ce a amplificat congestionarea traficului și a majorat costurile de transport și asigurare.

Iurie Rija amintește că la începutul campaniei agricole grâul era ofertat în nordul țării la aproximativ 3,20 lei/kg, însă mulți fermieri au refuzat să vândă. Ei mizează pe noi creșteri de preț. Potrivit economistului, această evoluție era însă temporară și alimentată de riscurile geopolitice, iar odată cu avansarea recoltării și creșterea ofertei, corecția prețurilor a devenit inevitabilă.

În pofida acestor dificultăți, sezonul agricol rămâne unul foarte bun din punctul de vedere al producției. În numeroase gospodării, recoltele de grâu și orz ajung la 5–6 tone la hectar, iar cele de rapiță se apropie de 3 tone la hectar. Economistul concluzionează însă că, în acest an, principala provocare pentru agricultori nu este producția, ci transportarea și valorificarea recoltei în condițiile unei crize logistice regionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Aug. 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Aug. 2026, 11:35 // Actual //  Ursu Victor

Statele Unite introduc taxe vamale de până la 100% pentru dronele și componentele importate, într-o încercare de a reduce dependența de China și de a stimula producția americană. Președintele Donald Trump a justificat măsurile prin riscurile pe care dependența de furnizorii externi le-ar reprezenta pentru securitatea națională și economică a SUA.

Cele mai dure tarife vor viza dronele de mari dimensiuni și tehnologiile care pot avea inclusiv utilizări militare. Dronele echipate, de exemplu, cu sisteme de termoviziune, precum și o serie de componente considerate critice vor fi taxate cu 100% din valoarea importului.

În cazul dronelor de dimensiuni mai mici și al componentelor care nu sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională, tariful va fi de 25%.

Măsurile sunt îndreptate în special spre reducerea dependenței Statelor Unite de China, țară care domină piața mondială a dronelor comerciale.

Casa Albă susține că dezvoltarea rapidă a producției interne de drone este necesară atât pentru securitatea națională, cât și pentru cea economică. Washingtonul speră că noile taxe vor încuraja investițiile în fabricile americane, vor sprijini industria de apărare și vor crea noi locuri de muncă.

Administrația americană a prevăzut însă un regim preferențial pentru o serie de parteneri. Dronele și componentele provenite din Uniunea Europeană, Japonia, Liechtenstein, Coreea de Sud, Elveția și Taiwan vor fi supuse unui tarif de 15%, iar importurile din Marea Britanie vor fi taxate cu 10%.

Pentru aplicarea tarifelor preferențiale, aproape toate echipamentele, programele și tehnologiile utilizate trebuie să provină din țara exportatoare respectivă sau din Statele Unite. Noile taxe pentru produsele provenite din aceste state nu vor fi cumulate cu alte tarife introduse anterior de administrația Trump.

Decizia vine înaintea unei întâlniri așteptate între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată pentru 24 septembrie.

Documentul semnat de Trump îi solicită, de asemenea, secretarului Comerțului să elaboreze un program destinat sprijinirii companiilor care investesc în producția de drone și componente pe teritoriul Statelor Unite.

Baza juridică pentru introducerea tarifelor este Secțiunea 232 a Legii privind extinderea comerțului din 1962, care permite președintelui american să restricționeze importurile atunci când acestea sunt considerate o amenințare pentru securitatea națională.

Anterior, Departamentul Comerțului a analizat dependența Statelor Unite de dronele fabricate în străinătate și a concluzionat că amploarea importurilor generează riscuri pentru securitatea țării. Administrația Trump a utilizat același mecanism pentru introducerea unor tarife asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și componentelor auto.

Noile taxe pentru drone urmează să intre în vigoare la 21 de zile de la semnarea declarației. Pentru componentele care nu sunt considerate critice, tarifele vor începe să fie aplicate peste 180 de zile.

Măsurile fac parte din politica mai amplă a Washingtonului de reducere a dependenței de tehnologiile chineze și de consolidare a capacităților industriale americane, în special în domeniile considerate strategice pentru apărare.