Moldova, la limita unei crize energetice! Deficit de curent în această seară

Republica Moldova se va confrunta în această seară cu un deficit de energie electrică, iar operatorul sistemului electroenergetic va fi nevoit să recurgă la energie de avarie, una dintre cele mai costisitoare surse de echilibrare a rețelei.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor, în intervalul 21:00–23:00, sistemul electroenergetic va înregistra un deficit estimat de energie, generat de situația din regiune.

Astfel, pentru intervalul 21:00–22:00 este prognozat un deficit comercial de aproximativ 74 MWh, iar între 22:00 și 23:00 deficitul este estimat la 56 MWh.

Pentru a menține stabilitatea sistemului electroenergetic, Moldelectrica va activa mecanismele de energie de avarie, utilizate în situații excepționale pentru acoperirea dezechilibrelor dintre consum și producție.

Autoritățile explică faptul că deficitul este provocat de debitul extrem de scăzut al Dunării, care reduce capacitatea mai multor centrale electrice din regiune de a funcționa la parametri normali. Apa este indispensabilă pentru răcirea instalațiilor, iar nivelul redus al fluviului afectează producția de energie.

În condițiile în care Republica Moldova face parte din piața regională de energie și depinde de importurile de electricitate, orice reducere a disponibilității energiei în statele vecine are efect direct asupra pieței interne.

Centrul Național de Management al Crizelor face apel la populație și agenții economici să reducă, pe cât posibil, consumul de energie electrică în special în intervalul 21:00–22:00, prin amânarea utilizării electrocasnicelor mari și limitarea consumului neesențial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va avea nevoie de 821,1 milioane de metri cubi de gaze naturale în sezonul rece 2026-2027, iar Guvernul propune un plan pentru a asigura aprovizionarea cu energie și gaze pe durata iernii. Proiectul prevede instituirea unei comisii guvernamentale, condusă de premierul Vasile Tofan, care va coordona pregătirile pentru sezonul de încălzire.

Proiectul de hotărâre, elaborat de Ministerul Energiei, include 58 de măsuri care vor trebui implementate de ministere, instituții publice, autorități locale și companiile din sectorul energetic pentru a reduce riscurile de aprovizionare și a asigura funcționarea sistemului energetic în perioada rece.

Potrivit notei informative, în perioada octombrie 2026 – aprilie 2027, consumul de gaze naturale pe malul drept al Nistrului este estimat la 821,1 milioane de metri cubi, cu aproximativ 22 de milioane de metri cubi mai puțin decât în sezonul precedent. Din acest volum, 500,3 milioane de metri cubi (61%) vor reveni consumatorilor protejați, iar 320,8 milioane de metri cubi (39%) consumatorilor întreruptibili. Lista actualizată a acestor categorii de consumatori urmează să fie definitivată și publicată până la 15 octombrie 2026.

În același timp, consumul de energie electrică este estimat la 3,039,2 miliarde de kWh, dintre care 41% va fi acoperit din producția locală, iar 59% din importuri și alte surse.

Documentul estimează că nu va exista un deficit de gaze naturale pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului în sezonul de încălzire 2026-2027. Totodată, SA „Termoelectrica” dispune de stocuri de combustibil de rezervă care pot fi utilizate în situații excepționale, iar utilizarea concomitentă a gazelor naturale și a păcurii este considerată puțin probabilă.

Totodată, Ministerul Energiei și Biroul politici de reintegrare, împreună cu instituțiile din sectorul energetic, urmează să elaboreze măsuri pentru asigurarea funcționării sistemului energetic și gestionarea eventualelor riscuri ce vizează malul stâng al Nistrului, acestea fiind incluse în planul de pregătire pentru sezonul rece.

Autorii proiectului avertizează că sezonul rece se desfășoară într-un context regional dificil. La 14 iulie 2026, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de doar 52,49%, cu 10,53 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să influențeze piața energetică europeană.