Guvernul dă undă verde unei centrale fotovoltaice la Vadul lui Vodă: proiect de 30 MW cu sistem de stocare a energiei

Republica Moldova va avea o nouă centrală electrică fotovoltaică de mari dimensiuni. Guvernul a autorizat instalarea unei centrale cu o putere de 30 MW în extravilanul orașului Vadul lui Vodă, municipiul Chișinău. Proiectul va fi realizat pe un teren de 40,7 hectare și va include, în etapa următoare, un sistem de stocare a energiei în baterii cu o capacitate de 60 MWh, menit să crească stabilitatea sistemului electroenergetic.

Potrivit notei informative, investiția este realizată de compania SRL „Energy Vad”, care a depus cererea de autorizare în aprilie 2026. Centrala va fi echipată cu aproximativ 54 000 de panouri fotovoltaice, 150 de invertoare și cinci posturi de transformare.

Autoritățile estimează că centrala va fi pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2026, iar sistemele de stocare vor fi instalate pe parcursul anului 2027. Bateriile vor putea livra energia acumulată la putere maximă timp de aproximativ două ore, contribuind la echilibrarea rețelei electrice și la integrarea unei cantități mai mari de energie regenerabilă.

Ministerul Energiei subliniază că proiectul răspunde obiectivelor din Strategia Energetică a Republicii Moldova până în 2030. Prin creșterea producției locale de energie verde, autoritățile urmăresc reducerea dependenței de importurile de energie, sporirea securității energetice, diminuarea emisiilor de carbon și valorificarea terenurilor care nu sunt utilizate în circuitul agricol.

Documentele mai arată că investiția nu va necesita finanțare din bugetul de stat, toate costurile de construcție și racordare la rețeaua electrică urmând să fie suportate de investitor. În același timp, proiectul este estimat să contribuie la crearea de locuri de muncă și la reducerea importurilor de resurse energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#centrala electrică fotovoltaică #Vadul lui Vodă #energie regenerabilă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea creditării imobiliare, pe fondul scumpirii locuințelor din Republica Moldova, începe să ridice semne de întrebare la Bruxelles. Comisia Europeană avertizează asupra potențialelor riscuri asociate împrumuturilor acordate prin programul guvernamental „Prima Casă PLUS” și recomandă ca acesta să fie integrat în mecanismele generale de supraveghere a riscurilor financiare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), arată Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, sistemul bancar moldovenesc rămâne stabil și rezistent la șocuri și beneficiază de rezerve importante de capital și lichiditate. Cu toate acestea, experții europeni atrag atenția că intensificarea creditării pentru achiziția locuințelor, în condițiile creșterii prețurilor imobiliare, necesită o monitorizare mai atentă.

„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Datele prezentate de Bruxelles arată că volumul creditelor acordate populației și companiilor a crescut în 2025, pe fondul condițiilor favorabile de finanțare și al politicilor de stimulare a investițiilor.

Astfel, creditarea sectorului privat a ajuns la 28,2% din produsul intern brut, comparativ cu 25,5% în 2024, creșterea a fost alimentată în principal de împrumuturile de consum și de finanțările imobiliare.

În paralel, raportul dintre credite și depozite a urcat cu aproape zece puncte procentuale, până la 72,2% în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.

Comisia Europeană remarcă și o creștere a ponderii creditelor neperformante în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 5,2% din totalul împrumuturilor, deși indicatorul este considerat în continuare relativ redus.

Avertismentul cu privire la „Prima Casă PLUS” vine în condițiile în care programul guvernamental facilitează accesul populației la credite ipotecare prin garanții acordate de stat, ceea ce poate stimula cererea de locuințe și extinderea finanțării imobiliare.

În același timp, creșterea rapidă a creditării într-o piață caracterizată de scumpiri poate amplifica vulnerabilitățile financiare, în special dacă veniturile debitorilor nu evoluează în același ritm cu prețurile locuințelor și cu obligațiile de rambursare.

Recomandarea Comisiei Europene vizează integrarea programului în cadrul macroprudențial al BNM, adică în sistemul de instrumente și reguli utilizate pentru identificarea și limitarea riscurilor care ar putea afecta stabilitatea financiară.

Totuși, Bruxelles-ul nu constată că programul „Prima Casă PLUS” ar fi provocat deja o criză a creditării sau că beneficiarii acestuia ar înregistra rate ridicate de neplată. Avertismentul privește riscuri potențiale, în contextul evoluției pieței imobiliare.

Raportul evidențiază și gradul ridicat de concentrare a sistemului bancar. Cele mai mari cinci bănci din Republica Moldova dețin aproape 90% din activele sectorului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.

Pe de altă parte, instituțiile financiare continuă să dispună de rezerve consistente de lichiditate și capital, iar profitabilitatea sectorului a crescut datorită veniturilor mai mari din dobânzi.

Comisia Europeană face trimitere și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026, potrivit căreia sistemul bancar moldovenesc ar putea rezista, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat al lichidității și capitalizării.