Valul scumpirilor nu se oprește! BNM anunță că inflația va crește până la sfârșitul anului

Rata anuală a inflației din Republica Moldova va continua să crească până la sfârșitul anului 2026 și va reveni în intervalul țintit de Banca Națională abia în trimestrul al treilea din 2027. BNM și-a revizuit în creștere prognozele pentru următorii doi ani și anticipează o inflație medie de 7,2% în 2026 și de 6,2% în 2027. Estimările sunt mai mari cu 0,2 și, respectiv, 0,4 puncte procentuale față de prognoza precedentă.

Potrivit BNM, accelerarea inflației este alimentată atât de cererea robustă de consum, cât și de șocurile persistente din zona ofertei. În aceste condiții, banca centrală consideră necesară continuarea politicii monetare restrictive pentru a readuce inflația în intervalul de ±1,5 puncte procentuale în jurul țintei de 5%.

Rata anuală a inflației va crește pe parcursul anului 2026, iar din primul trimestru al anului 2027 va intra pe o traiectorie descendentă. Totuși, aceasta va rămâne peste limita superioară a intervalului urmărit de BNM până la sfârșitul trimestrului al doilea din 2027.

În luna iunie 2026, inflația anuală a constituit 6,51%, în scădere cu 0,25 puncte procentuale față de luna precedentă. Pe ansamblul trimestrului al doilea, aceasta a ajuns la 6,68% și a depășit nivelul anticipat anterior.

BNM explică evoluția prin creșterea prețurilor la carburanți și la serviciile de transport, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Scumpirea combustibililor a produs efecte indirecte mai puternice decât se anticipa asupra prețurilor altor mărfuri și servicii.

Noua prognoză include și posibile majorări ale tarifelor reglementate în trimestrul al treilea din 2026, precum și introducerea în marja comercială a produselor petroliere a contribuției destinate formării stocurilor de urgență.

Presiuni suplimentare ar urma să vină din partea prețurilor internaționale la produsele alimentare, a inflației importate, a cererii interne și a modificării accizelor la începutul anilor 2027 și 2028.

Datele prezentate de BNM indică o cerere internă puternică. În trimestrul al doilea, transferurile de bani din străinătate în favoarea persoanelor fizice au crescut cu 26,32% față de perioada similară a anului trecut, iar creditele acordate populației în lei s-au majorat cu 13,1%.

Creditarea a fost susținută în special de împrumuturile pentru consum și achiziția de locuințe. BNM avertizează că această cerere robustă de finanțare poate menține presiunile inflaționiste pe termen scurt și mediu.

În același timp, comerțul cu amănuntul a crescut în lunile aprilie–mai cu 19,6%, cel cu ridicata – cu 11,4%, iar producția industrială – cu 9,4%. Producția agricolă a avansat cu 9,2% în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă din 2025.

Printre riscurile care pot provoca o inflație mai mare, BNM enumeră escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și efectele asupra prețurilor petrolului și gazelor, războiul din Ucraina, temperaturile extreme și fragmentarea comerțului internațional.

La nivel intern, principalele incertitudini sunt legate de momentul și amploarea majorării tarifelor reglementate, recolta agricolă, prețurile fructelor și legumelor, finanțarea externă, politica fiscală și reforma salarizării în sectorul bugetar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.