„Salariul în plic” îi costă scump pe angajatori: Fiscul a calculat 16,2 milioane de lei suplimentar

Fiscul a descoperit încălcări legate de salariile „în plic” și munca nedeclarată: 16,2 milioane de lei au fost calculați suplimentar la buget în primele șase luni ale anului. Din această sumă, 8,4 milioane de lei au fost deja achitați.

Serviciul Fiscal de Stat anunță că, în perioada ianuarie-iunie 2026, a verificat modul în care angajatorii declară și achită salariile și taxele aferente. În urma controalelor, au fost emise 88 de decizii privind încălcarea legislației în domeniul raporturilor de muncă.

În același timp, Fiscul spune că a încercat să prevină astfel de situații înainte de a ajunge la controale. Au fost efectuate 5 203 vizite fiscale la agenți economici din domeniile cu risc ridicat de neconformare și organizate 62 de seminare pentru angajatori și angajați.

Aceste măsuri au dus la creșterea sumelor declarate de companiile vizate. În șase luni, acestea au declarat obligații aferente plăților salariale de 524,5 milioane de lei, cu 29,48% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

Cea mai mare parte a sumei o reprezintă contribuțiile sociale – 313,6 milioane de lei, în creștere cu 28,71%. Impozitul pe venit din salarii a constituit 95,3 milioane de lei, cu 38,52% mai mult, iar primele de asigurare medicală au ajuns la 115,5 milioane de lei, în creștere cu 24,71%.

În urma controalelor, suma suplimentar calculată pentru fiecare caz în care au fost depistate încălcări a crescut și ea. Dacă în prima jumătate a anului 2025 erau calculate, în medie, 117 mii de lei per control, în 2026 suma a ajuns la 152 de mii de lei.

În total, în primele șase luni ale anului, la Bugetul Public Național au fost încasate 25,5 miliarde de lei din obligațiile aferente plăților salariale. Suma este cu 10,42% mai mare decât în perioada similară a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani în plic #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat