Chișinăul face o reducere de 50% Ucrainei pentru tranzitul feroviar al mărfurilor

12 Aug. 2026, 15:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Aug. 2026, 15:34 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova va acorda o reducere de 50% pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor din Ucraina. Noul regim tarifar a intrat în vigoare pe 10 august și va fi aplicat până la sfârșitul anului 2026, a anunțat Serghei Korețchi, premierul Ucrainei, într-o postare pe canalul său de Telegram.

Înțelegerea a fost obținută în urma unei discuții cu premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan. Măsura este prezentată de partea ucraineană drept o soluție practică pentru exportatori, în condițiile în care atacurile rusești din regiunea Mării Negre afectează infrastructura și rutele logistice ale Ucrainei.

Reducerea tarifelor ar urma să faciliteze tranzitul mărfurilor ucrainene pe teritoriul Republicii Moldova și să atragă volume suplimentare de transport pentru Calea Ferată din Moldova.

Totodată, din 17 august, va fi modificat traseul trenului Kiev–Chișinău. Potrivit autorităților ucrainene, noua rută va face legătura pasagerilor cu Aeroportul Internațional Chișinău mai rapidă și mai comodă.

Partea ucraineană a mulțumit Guvernului de la Chișinău pentru deciziile adoptate și a anunțat că discuțiile vor continua în vederea extinderii cooperării economice dintre cele două țări.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.