Deputatul „crypto”, fost salariat al oligarhului de la Sheriff, dă lecții presei despre „profitul” Arenei

13 Aug. 2026, 13:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
13 Aug. 2026, 13:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Deputatul PAS Maxim Potîrniche, fost fundaș pe teren și actual atacant al titlurilor de presă, a decis să le explice jurnaliștilor cum trebuie citit raportul financiar al SRL „Arena Națională”. Lecția este simplă: dacă o pierdere de 42 de milioane de lei nu sună bine, o pui între ghilimele și o declari amortizare.

Potîrniche a certat redacția Realitatea.md, într-o postare pe Facebook, după apariția unei știri bazate pe datele financiare publicate de Agenția Proprietății Publice. Potrivit acestora, compania care gestionează Arena Chișinău a încheiat anul 2025 cu o pierdere netă de aproximativ 42 de milioane de lei, în pofida creșterii veniturilor la 40,2 milioane de lei. Costurile vânzărilor au ajuns la 65,3 milioane de lei, iar rentabilitatea veniturilor a fost de minus 62,32%. Datele prezentate în știre pot fi consultate aici.

Deputatul a venit însă cu propria tactică financiară, una demnă de vestiar: pierderea netă nu se pune, dacă echipa conduce la „rezultatul operațional”.

„Nu mai călcați pe aceeași greblă”, le-a transmis Potîrniche jurnaliștilor, pe care i-a acuzat că nu se informează suficient. El a susținut că Arena Națională este „o societate PROFITABILĂ”, iar cele 42 de milioane de lei ar reprezenta costurile amortizării construcției, nu pierderi operaționale.

Altfel spus, compania poate avea un rezultat pozitiv înaintea amortizării și, simultan, o pierdere netă de 42 de milioane de lei în situațiile financiare. Ambele cifre pot exista în aceeași contabilitate. Numai că, în noua contabilitate politică, cifra convenabilă este „profit”, iar cea neconvenabilă devine „așa-zisă pierdere”.

Potîrniche le-a recomandat jurnaliștilor să pună mâna pe telefon și să-l sune pe el, pe reprezentanții Agenției Proprietății Publice, pe funcționarii ministerului și, dacă mai rămâne baterie, probabil și contabilul Arenei. Redacția i-a răspuns că informațiile au fost preluate din datele oficiale ale instituției vizate.

Deputatul a enumerat și performanțele Arenei: venituri în creștere, o rată de ocupare de 65–70%, aproximativ 84 de angajați și mai multe evenimente sportive. Toate sunt argumente importante, doar că niciunul nu șterge automat rezultatul net negativ din raport. Nici numărul concertelor, nici gradul de ocupare și nici entuziasmul de pe Facebook nu funcționează, deocamdată, ca radieră contabilă.

Înainte de a deveni profesor de jurnalism financiar, Potîrniche a fost fotbalist „profesionist”. El a evoluat la Sheriff Tiraspol în perioada 2015–2017, controlat de oligarhul Victor Gușan care controlează întreaga regiune, iar ulterior a recunoscut că știa cine alimenta financiar clubul. Iar salariul la clubul de fotbal al lui Gușan era între 3000 și 5000 de euro.

„Știam că vin de la Gușan (…) este un SRL personal al lui”, declara Potîrniche despre regiunea controlată economic de holdingul Sheriff. Afirmația a fost făcută într-un interviu despre perioada petrecută la Tiraspol.

Între timp, fostul fundaș și-a diversificat portofoliul. În declarația sa de avere pentru 2025 apar Bitcoin, Ethereum și Dogecoin, motiv suficient pentru porecla de „deputatul crypto”. Documentul nu indică însă venituri actuale de la Sheriff: pentru 2025 sunt declarate venituri de la Petrocub, Parlament și alte activități. O parte dintre monedele crypto au fost achizțioante înainte de a deveni deputat, iar altă parte după ce a ajuns în Parlament în urma alegerilor din septembrie 2025.

Așadar, Maxim Potîrniche nu mai primește pase de la Sheriff, dar continuă să degajeze explicații lungi spre poarta presei. Mingea financiară rămâne însă în raport. Arena a avut venituri mai mari și poate invoca un rezultat operațional pozitiv, dar anul l-a încheiat cu o pierdere netă de circa 42 de milioane de lei.

Editorial de Victor URSU 

12 Nov. 2026, 10:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Nov. 2026, 10:26 // Actual //  Grîu Tatiana

Situația financiară a producătorilor locali de energie electrică din surse regenerabile se agravează, iar lipsa unor soluții din partea autorităților îi constrânge pe unii dintre aceștia să recurgă la măsuri extreme pentru limitarea pierderilor financiare.

Potrivit reprezentanților sectorului, începând de luni, 16 noiembrie 2026, producătorii vizați intenționează să sisteze temporar generarea și livrarea energiei electrice în rețea, întrucât noile reguli de decontare a dezechilibrelor generează costuri pe care aceștia nu le mai pot suporta în condițiile actuale ale pieței.

Această măsură nu reprezintă o decizie comercială voluntară, ci este determinată de riscurile financiare majore cu care se confruntă întreprinderile, inclusiv pericolul incapacității de a-și onora obligațiile contractuale și de rambursare a creditelor bancare contractate pentru realizarea investițiilor.

ANRE amână liberalizarea pentru consumatori, dar menține obligațiile financiare pentru producători

Pe de o parte, ANRE recunoaște oficial că piața energiei electrice din Republica Moldova nu întrunește încă toate condițiile necesare pentru o liberalizare predictibilă și eficientă. Autoritatea invocă gradul ridicat de concentrare a pieței, lichiditatea redusă pe piața pentru ziua următoare (PZU) și piața intrazilnică (PI), dezvoltarea insuficientă a piețelor serviciilor de sistem și de echilibrare, precum și necesitatea dezvoltării capacităților de stocare și a resurselor de flexibilitate.

În consecință, prin decizia din 10 noiembrie 2026, ANRE a amânat până la 1 iulie 2027 trecerea obligatorie la procurarea energiei electrice în condițiile pieței libere pentru anumite categorii de consumatori noncasnici.

Pe de altă parte, în cazul producătorilor locali de energie electrică din surse regenerabile, ANRE menține aplicarea, începând cu 1 iulie 2026, a noilor reguli de decontare a dezechilibrelor, care presupun asumarea unor riscuri și costuri financiare considerabile, deși exact aceleași deficiențe structurale ale pieței limitează posibilitățile producătorilor de a-și corecta pozițiile comerciale și de a gestiona aceste riscuri.

Se impune, astfel, o întrebare legitimă: dacă piața nu este suficient de matură pentru a permite liberalizarea în condiții concurențiale pentru anumite categorii de consumatori, din ce considerente se consideră că aceasta oferă condiții adecvate pentru asumarea integrală a riscurilor de dezechilibru de către producătorii de energie regenerabilă?

Producătorii consideră că o abordare echilibrată ar presupune acordarea unei perioade tranzitorii similare, până la 1 iulie 2027, în care să poată fi dezvoltate mecanismele de tranzacționare, concurența pe piața serviciilor de echilibrare și capacitățile de stocare necesare.

Expunerea financiară a depășit într-o singură lună nivelul cumulat al precedentelor șase luni

Datele prezentate de cele cinci părți responsabile pentru echilibrare (PRE) indică, pentru luna iulie 2026, o expunere financiară netă negativă agregată de 60,24 milioane de lei, fără TVA, comparativ cu 58,81 milioane de lei în întreaga perioadă ianuarie–iunie 2026.

Astfel, într-o singură lună, expunerea financiară netă negativă a depășit nivelul cumulat al precedentelor șase luni.

La nivelul PRE-urilor, cea mai mare expunere financiară negativă a fost înregistrată de Navitas Energy, în valoare de 42,74 milioane de lei. Este important de precizat că portofoliul acestui PRE include nu doar producători de energie electrică din surse regenerabile, ci și întreprinderi reglementate, precum Premier Energy Distribution SA, Premier Energy SRL și RED Nord SA.

Alte expuneri financiare negative au fost raportate de Videsec&Co, în valoare de 8,93 milioane de lei, Alectrona Energy, de aproape 9 milioane de lei, și Trade Energo Plus, de 5,68 milioane de lei. În schimb, ML Energy Group a înregistrat un sold pozitiv de 6,11 milioane de lei.

Este esențial de menționat că valorile expunerilor financiare diferă semnificativ de la un PRE la altul și trebuie analizate ținând cont de componența și dimensiunea portofoliului fiecăruia, respectiv de numărul și profilul participanților asociați, precum și de volumele de consum și de producere gestionate.

Prin urmare, nivelul expunerii financiare nu reflectă exclusiv impactul prețurilor de dezechilibru asupra producătorilor de energie regenerabilă, ci și volumul și structura portofoliului fiecărui PRE. Totodată, aceste valori reprezintă solduri nete rezultate din decontare și nu trebuie confundate cu sumele efectiv achitate sau cu pierderile individuale ale producătorilor.

Producătorii solicită intervenția urgentă a Guvernului

În urma discuțiilor cu reprezentanții Guvernului, Ministerului Energiei și ANRE, producătorii au solicitat instituirea unui regim tranzitoriu până la 1 iulie 2027, aplicarea temporară a formulei de calcul utilizate înainte de 1 iulie 2026 și regularizarea decontărilor pentru lunile deja calculate.

Reprezentanții sectorului subliniază că nu contestă necesitatea responsabilizării participanților la piață și nici obiectivul liberalizării sectorului energetic. Aceștia solicită însă ca implementarea noilor obligații să fie corelată cu gradul real de dezvoltare a pieței și cu existența unor instrumente comerciale eficiente pentru gestionarea dezechilibrelor.

În lipsa unor măsuri urgente, sistarea livrărilor de energie electrică de către producătorii locali ar putea reduce disponibilitatea producției autohtone, într-un moment în care Republica Moldova urmărește consolidarea securității energetice și diminuarea dependenței de importuri.

Paradoxul este că, în timp ce statul promovează investițiile în energie regenerabilă și stocare pentru consolidarea independenței energetice, condițiile actuale de funcționare a pieței riscă să determine producătorii care au investit deja milioane de euro să-și sisteze activitatea pentru a evita acumularea unor pierderi financiare suplimentare.