Deputatul „crypto”, fost salariat al oligarhului de la Sheriff, dă lecții presei despre „profitul” Arenei

Deputatul PAS Maxim Potîrniche, fost fundaș pe teren și actual atacant al titlurilor de presă, a decis să le explice jurnaliștilor cum trebuie citit raportul financiar al SRL „Arena Națională”. Lecția este simplă: dacă o pierdere de 42 de milioane de lei nu sună bine, o pui între ghilimele și o declari amortizare.

Potîrniche a certat redacția Realitatea.md, într-o postare pe Facebook, după apariția unei știri bazate pe datele financiare publicate de Agenția Proprietății Publice. Potrivit acestora, compania care gestionează Arena Chișinău a încheiat anul 2025 cu o pierdere netă de aproximativ 42 de milioane de lei, în pofida creșterii veniturilor la 40,2 milioane de lei. Costurile vânzărilor au ajuns la 65,3 milioane de lei, iar rentabilitatea veniturilor a fost de minus 62,32%. Datele prezentate în știre pot fi consultate aici.

Deputatul a venit însă cu propria tactică financiară, una demnă de vestiar: pierderea netă nu se pune, dacă echipa conduce la „rezultatul operațional”.

„Nu mai călcați pe aceeași greblă”, le-a transmis Potîrniche jurnaliștilor, pe care i-a acuzat că nu se informează suficient. El a susținut că Arena Națională este „o societate PROFITABILĂ”, iar cele 42 de milioane de lei ar reprezenta costurile amortizării construcției, nu pierderi operaționale.

Altfel spus, compania poate avea un rezultat pozitiv înaintea amortizării și, simultan, o pierdere netă de 42 de milioane de lei în situațiile financiare. Ambele cifre pot exista în aceeași contabilitate. Numai că, în noua contabilitate politică, cifra convenabilă este „profit”, iar cea neconvenabilă devine „așa-zisă pierdere”.

Potîrniche le-a recomandat jurnaliștilor să pună mâna pe telefon și să-l sune pe el, pe reprezentanții Agenției Proprietății Publice, pe funcționarii ministerului și, dacă mai rămâne baterie, probabil și contabilul Arenei. Redacția i-a răspuns că informațiile au fost preluate din datele oficiale ale instituției vizate.

Deputatul a enumerat și performanțele Arenei: venituri în creștere, o rată de ocupare de 65–70%, aproximativ 84 de angajați și mai multe evenimente sportive. Toate sunt argumente importante, doar că niciunul nu șterge automat rezultatul net negativ din raport. Nici numărul concertelor, nici gradul de ocupare și nici entuziasmul de pe Facebook nu funcționează, deocamdată, ca radieră contabilă.

Înainte de a deveni profesor de jurnalism financiar, Potîrniche a fost fotbalist „profesionist”. El a evoluat la Sheriff Tiraspol în perioada 2015–2017, controlat de oligarhul Victor Gușan care controlează întreaga regiune, iar ulterior a recunoscut că știa cine alimenta financiar clubul. Iar salariul la clubul de fotbal al lui Gușan era între 3000 și 5000 de euro.

„Știam că vin de la Gușan (…) este un SRL personal al lui”, declara Potîrniche despre regiunea controlată economic de holdingul Sheriff. Afirmația a fost făcută într-un interviu despre perioada petrecută la Tiraspol.

Între timp, fostul fundaș și-a diversificat portofoliul. În declarația sa de avere pentru 2025 apar Bitcoin, Ethereum și Dogecoin, motiv suficient pentru porecla de „deputatul crypto”. Documentul nu indică însă venituri actuale de la Sheriff: pentru 2025 sunt declarate venituri de la Petrocub, Parlament și alte activități. O parte dintre monedele crypto au fost achizțioante înainte de a deveni deputat, iar altă parte după ce a ajuns în Parlament în urma alegerilor din septembrie 2025.

Așadar, Maxim Potîrniche nu mai primește pase de la Sheriff, dar continuă să degajeze explicații lungi spre poarta presei. Mingea financiară rămâne însă în raport. Arena a avut venituri mai mari și poate invoca un rezultat operațional pozitiv, dar anul l-a încheiat cu o pierdere netă de circa 42 de milioane de lei.

Editorial de Victor URSU

#potirniche #sheriff #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România a rămas fără producția de energie de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, după ce și Unitatea 2 a fost oprită joi, 13 august, din cauza scăderii semnificative a nivelului Dunării. Unitatea 1 era deja oprită din 28 iulie, iar acum ambele reactoare sunt menținute în stare de oprire sigură.

Oprirea Unității 2 a început joi dimineață, la ora 7:00, prin reducerea treptată a puterii reactorului. În jurul orei 11:00, centrala a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național. Înainte de oprire, cele două unități asigurau o producție de aproximativ 680 de megawați, iar centrala Cernavodă contribuie în mod obișnuit cu circa 20% la producția totală de energie electrică a României.

Motivul opririi este nivelul foarte scăzut al Dunării, apa fluviului fiind necesară pentru sistemele de răcire ale centralei. Prognozele hidrologice pentru perioada 12–19 august indică un debit al Dunării la intrarea în România de doar 1 350–1 400 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală pentru luna august este de aproximativ 3 900 de metri cubi pe secundă.

Nuclearelectrica precizează că oprirea Unității 2 a fost una controlată și realizată cu respectarea tuturor procedurilor de securitate nucleară. Menținerea ambelor reactoare în stare oprită sigură nu afectează securitatea nucleară și nu prezintă un risc pentru angajați, populație sau mediu.

Deocamdată nu a fost stabilită data la care reactoarele vor fi repornite. Decizia va depinde de evoluția nivelului Dunării și de prognozele hidrologice. Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile române, centrala nu ar putea fi repornită în următoarele cel puțin zece zile, iar după reluarea procedurilor de pornire ar mai fi necesare aproximativ una-două zile pentru ca energia să ajungă din nou în sistem.

Pentru a menține cât mai mult timp în funcțiune Unitatea 2, autoritățile au intervenit anterior asupra albiei Dunării, inclusiv prin dislocarea unei stânci și scufundarea a patru barje pentru a direcționa un debit mai mare de apă spre centrală.

În perioada în care Cernavodă nu produce energie, România se bazează pe creșterea producției din surse regenerabile și pe importuri pentru acoperirea necesarului de electricitate. Autoritățile susțin că oprirea centralei nu va afecta direct consumatorii casnici sau serviciile publice esențiale, iar în cazul unui deficit sever ar putea fi luate măsuri de reducere a consumului în rândul marilor consumatori industriali.