România rămâne fără energia de la Cernavodă: ambele reactoare au fost oprite

13 Aug. 2026, 13:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 13:23 // Actual //  Grîu Tatiana

România a rămas fără producția de energie de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, după ce și Unitatea 2 a fost oprită joi, 13 august, din cauza scăderii semnificative a nivelului Dunării. Unitatea 1 era deja oprită din 28 iulie, iar acum ambele reactoare sunt menținute în stare de oprire sigură.

Oprirea Unității 2 a început joi dimineață, la ora 7:00, prin reducerea treptată a puterii reactorului. În jurul orei 11:00, centrala a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național. Înainte de oprire, cele două unități asigurau o producție de aproximativ 680 de megawați, iar centrala Cernavodă contribuie în mod obișnuit cu circa 20% la producția totală de energie electrică a României.

Motivul opririi este nivelul foarte scăzut al Dunării, apa fluviului fiind necesară pentru sistemele de răcire ale centralei. Prognozele hidrologice pentru perioada 12–19 august indică un debit al Dunării la intrarea în România de doar 1 350–1 400 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală pentru luna august este de aproximativ 3 900 de metri cubi pe secundă.

Nuclearelectrica precizează că oprirea Unității 2 a fost una controlată și realizată cu respectarea tuturor procedurilor de securitate nucleară. Menținerea ambelor reactoare în stare oprită sigură nu afectează securitatea nucleară și nu prezintă un risc pentru angajați, populație sau mediu.

Deocamdată nu a fost stabilită data la care reactoarele vor fi repornite. Decizia va depinde de evoluția nivelului Dunării și de prognozele hidrologice. Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile române, centrala nu ar putea fi repornită în următoarele cel puțin zece zile, iar după reluarea procedurilor de pornire ar mai fi necesare aproximativ una-două zile pentru ca energia să ajungă din nou în sistem.

Pentru a menține cât mai mult timp în funcțiune Unitatea 2, autoritățile au intervenit anterior asupra albiei Dunării, inclusiv prin dislocarea unei stânci și scufundarea a patru barje pentru a direcționa un debit mai mare de apă spre centrală.

În perioada în care Cernavodă nu produce energie, România se bazează pe creșterea producției din surse regenerabile și pe importuri pentru acoperirea necesarului de electricitate. Autoritățile susțin că oprirea centralei nu va afecta direct consumatorii casnici sau serviciile publice esențiale, iar în cazul unui deficit sever ar putea fi luate măsuri de reducere a consumului în rândul marilor consumatori industriali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.