Rezoluție: Primarii din raionul Anenii Noi nu susțin amplasarea centrului de deșeuri pe teritoriul raionului

21 Aug. 2026, 13:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Aug. 2026, 13:55 // Actual //  Grîu Tatiana

Primarii localităților din raionul Anenii Noi se opun selectării teritoriului raionului, inclusiv a satului Șerpeni, drept amplasament final pentru infrastructura regională de gestionare a deșeurilor. Într-o rezoluție adoptată joi, aceștia cer autorităților să analizeze și alte amplasamente, să evalueze impactul cumulativ asupra mediului și să asigure consultarea comunităților înainte de luarea unei decizii finale, transmite IPN.

Primarii susțin că în satul Țânțăreni există deja de mai multe decenii o infrastructură majoră pentru gestionarea și depozitarea deșeurilor, iar comunitățile din raion suportă efectele acesteia. În opinia lor, amplasarea unei noi infrastructuri în aceeași zonă ar putea crea un impact suplimentar asupra aerului, solului, apei, biodiversității și sănătății populației. Ei cer, de asemenea, evaluarea riscurilor pentru bazinul râului Bâc și, implicit, pentru fluviul Nistru.

În rezoluție se mai solicită examinarea unor amplasamente alternative din alte unități administrativ-teritoriale și o analiză comparativă a acestora. Primarii cer ca decizia privind amplasamentul final să fie luată doar după finalizarea studiilor tehnice și de mediu, a procedurilor de consultare și după examinarea tuturor alternativelor relevante. Ei precizează că poziția lor nu reprezintă o opoziție față de necesitatea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor, ci față de selectarea raionului Anenii Noi în lipsa unei justificări complete privind impactul și avantajele acestei opțiuni.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat joi, după întâlnirea cu autoritățile locale din Anenii Noi, că proiectul prevede construcția unui centru regional în zona Bazei Militare de Instruire Bulboaca, cunoscută local drept „poligonul de la Bulboaca”. El a spus că îngrijorările exprimate de comunități trebuie discutate și clarificate. Potrivit ministrului, terenul propus se află la aproximativ 6 km de Șerpeni și 4 km de Speia, iar accesul către centru ar urma să fie asigurat printr-un drum separat, în afara localităților.

Gheorghe Hajder a precizat că proiectul nu presupune construirea unei gropi de gunoi și că nu este prevăzută aducerea deșeurilor din întreaga țară în raionul Anenii Noi. Potrivit ministrului, centrul ar urma să dispună de sisteme pentru captarea gazelor, tratarea levigatului și protejarea solului. El a mai spus că autoritățile vor continua discuțiile cu comunitățile în procesul de stabilire a amplasamentului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Aug. 2026, 13:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
21 Aug. 2026, 13:14 // Bani și Afaceri //  bani.md

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.