„Nu vă îmbogățiți pe spatele crizei”! Șase state UE vor să taxeze giganții petrolieri

Șase state membre ale Uniunii Europene cer introducerea unei taxe la nivel comunitar asupra profiturilor excepționale obținute de companiile petroliere, în contextul creșterii prețurilor la energie și al războiului din Orientul Mijlociu.

Germania, Italia, Austria, Polonia, Portugalia și Spania au transmis o scrisoare comună președinției irlandeze a Consiliului UE, prin care solicită ca subiectul taxării supraprofiturilor petroliștilor să fie discutat de miniștrii europeni de Finanțe la reuniunea programată pentru luna septembrie la Dublin.

Autorii documentului susțin că profiturile și marjele companiilor petroliere au crescut mult mai rapid decât prețul petrolului brut, în timp ce populația și companiile se confruntă cu facturi mai mari și cu o nouă creștere a costului vieții.

„Trecem prin unul dintre cele mai mari șocuri de ofertă din ultimele decenii, iar în întreaga lume crește nemulțumirea față de majorarea costului vieții”, se arată în scrisoarea comună.

Inițiatorii propun ca Bruxelles-ul să analizeze inclusiv experiența taxei temporare pe profiturile excepționale introdusă în UE după invazia Rusiei în Ucraina. În 2022, Uniunea Europeană a instituit o contribuție temporară de solidaritate pentru companiile din sectorul petrolului, gazelor și cărbunelui, calculată la minimum 33% din profiturile considerate excedentare.

Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, este unul dintre principalii promotori ai inițiativei. Acesta susține că marile companii energetice nu ar trebui să profite excesiv de pe urma unei crize în care consumatorii sunt obligați să plătească prețuri mai mari la carburanți și energie.

Presiunea pentru introducerea unei noi taxe vine după creșterea spectaculoasă a câștigurilor marilor grupuri petroliere. O analiză publicată de The Guardian arată că opt dintre cele mai mari companii petroliere din lume — Saudi Aramco, BP, Shell, Equinor, TotalEnergies, Eni, Chevron și ExxonMobil — au obținut în trimestrul al doilea al anului 2026 profituri cumulate de aproape 93 de miliarde de dolari, față de mai puțin de 50 de miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului trecut.

Creșterea a venit pe fondul războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de alta, care a provocat perturbări majore ale aprovizionării cu petrol și a împins la un moment dat cotațiile internaționale peste pragul de 126 de dolari pentru un baril.

Datele arată că Saudi Aramco a raportat un profit trimestrial de peste 33 de miliarde de dolari, Chevron — 12,2 miliarde de dolari, iar ExxonMobil — 14,5 miliarde de dolari. Profitul BP a ajuns la 5,73 miliarde de dolari, în timp ce Shell a raportat 9,84 miliarde de dolari.

Profiturile uriașe au provocat critici inclusiv în Statele Unite. Președintele american Donald Trump a acuzat Chevron și ExxonMobil că obțin câștiguri excesive pe fondul războiului cu Iranul și a sugerat că o parte din aceste venituri ar trebui să ajungă înapoi la consumatori.

Propunerea celor șase state nu beneficiază însă de consens nici măcar în interiorul unor guverne europene. În Germania, de exemplu, ministrul Economiei, Katherina Reiche, se opune unei taxe suplimentare aplicate profiturilor obținute de companiile petroliere pe fondul războiului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #petrol #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prima jumătate a anului 2026, transportul feroviar de pasageri a scăzut puternic, în timp ce volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a crescut. Potrivit Biroului Național de Statistică, în perioada ianuarie-iunie, trenurile au transportat 66,5 mii de pasageri, cu 63,1% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor s-a redus cu 35,5%, până la 11,6 milioane de pasageri-kilometri. În același timp, pe cale ferată au fost transportate 1,26 milioane de tone de mărfuri, cu 23,2% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 30,8%, până la 260,7 milioane de tone-kilometri.

Transportul rutier a transportat în primele șase luni 55,9 milioane de pasageri, cu 0,9% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a scăzut cu 3,3%, până la 1,466 miliarde de pasageri-kilometri. Din total, 50,3 milioane de pasageri au călătorit în trafic local, municipal și raional, 4,6 milioane în trafic interraional, iar 1 milion în trafic internațional. La mărfuri, transportul rutier a ajuns la 8,86 milioane de tone, cu 20,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Parcursul mărfurilor a crescut cu 13%, până la 2,551 miliarde de tone-kilometri.

Transportul aerian a deservit 827 de mii de pasageri, cu 1,3% mai puțin decât în prima jumătate a anului trecut. Parcursul acestora a crescut însă cu 3,1%, până la 1,487 miliarde de pasageri-kilometri. La mărfuri, transportul aerian a înregistrat o scădere de 53,6%, până la aproximativ 200 de tone, iar parcursul mărfurilor s-a redus cu 57%.

Transportul electric, reprezentat de troleibuze, a transportat 111 milioane de pasageri, cu 3,1% mai mult decât în ianuarie-iunie 2025. Parcursul acestora a crescut tot cu 3,1%, până la 340,6 milioane de pasageri-kilometri.

Transportul fluvial a transportat cu 26,6% mai puțini pasageri decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar parcursul acestora a scăzut în aceeași proporție. La mărfuri, volumul transportat a fost de 48,3 mii de tone, cu 31% mai puțin, iar parcursul mărfurilor s-a redus tot cu 31%.

Per total, în ianuarie-iunie 2026, transportul public a deservit 167,9 milioane de pasageri, cu 2,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Parcursul pasagerilor a constituit 3,306 miliarde de pasageri-kilometri, în scădere cu 0,1%. Întreprinderile de transport au transportat 10,17 milioane de tone de mărfuri, cu 20,6% mai mult, iar parcursul mărfurilor a crescut cu 14,4%, până la 2,811 miliarde de tone-kilometri.