Statele lumii nu doar că investesc insuficient în apă și sanitație, dar nici nu reușesc să cheltuiască integral banii deja alocați. Potrivit unei publicații recente a Băncii Mondiale, execuția bugetară medie în sectorul apei a fost de doar 72% în perioada 2009–2020, ceea ce înseamnă că aproximativ 28 de cenți din fiecare dolar prevăzut în buget rămân neutilizați.
Situația este și mai dificilă în Africa Subsahariană, unde rata medie de execuție a bugetelor pentru apă coboară la aproximativ 62%. Banca Mondială vorbește despre un adevărat paradox: în timp ce necesarul de finanțare pentru apă, sanitație și igienă este uriaș, o parte semnificativă din fondurile deja disponibile nu ajunge să fie transformată în proiecte și infrastructură.
Problema are implicații majore, în condițiile în care apa este esențială pentru sănătate, producția alimentară și energie și susține, potrivit estimărilor instituției, aproximativ 1,7 miliarde de locuri de muncă la nivel mondial. Totodată, lumea este mult în urmă față de obiectivul ONU privind accesul universal la apă curată și sanitație până în 2030.
Banca Mondială arată că principala cauză nu este neapărat lipsa de interes din partea guvernelor, ci slăbiciunea instituțiilor și a proceselor de pregătire a investițiilor. Proiectele sunt adesea pregătite în grabă, achizițiile publice necesită aprobări de la mai multe instituții care nu se coordonează, iar procedurile pentru terenuri, autorizații de mediu și licitații consumă o mare parte din anul bugetar.
În consecință, până când toate aprobările sunt obținute, rămâne prea puțin timp pentru executarea lucrărilor, iar banii necheltuiți sunt returnați trezoreriei. Investițiile sunt astfel amânate, deși fondurile au fost formal prevăzute în buget.
„O alocare bugetară nu este un plan, ci o promisiune”, subliniază Banca Mondială, care avertizează că fără programe multianuale bine structurate, în care proiectarea, achizițiile și construcția sunt planificate într-o ordine realistă, banii vor continua să rămână nefolosiți.
Instituția insistă că majorarea finanțării este doar jumătate din soluție. La fel de importantă este capacitatea guvernelor de a utiliza fondurile existente. În acest sens, managementul finanțelor publice și managementul investițiilor publice sunt considerate decisive.
Analiza Băncii Mondiale arată că statele care integrează cheltuielile pentru apă în cadre bugetare multianuale și le corelează cu strategiile sectoriale tind să aibă rate mai ridicate de execuție.
Sectorul apei este unul intensiv în capital și presupune proiecte cu perioade lungi de realizare. Tocmai de aceea, realismul bugetelor, existența unor liste credibile de proiecte și pregătirea investițiilor înainte de alocarea banilor sunt esențiale.
Banca Mondială concluzionează că simpla pompare a unor sume suplimentare în sector nu va rezolva problema. Cheia este îmbunătățirea guvernanței, coordonării instituționale și planificării.
„Banii există adesea. Provocarea este construirea unor sisteme capabile să-i pună la lucru”, este concluzia publicației.
