Ambuteiaj la 10 mii de metri! Grecia doboară recordul cu peste 5000 de zboruri într-o zi

23 Aug. 2026, 21:42
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
23 Aug. 2026, 21:42 // Actual //  Ursu Victor

Spațiul aerian al Greciei se confruntă cu o presiune fără precedent în această vară, pe fondul sezonului turistic extrem de aglomerat și al creșterii numărului de aeronave care tranzitează regiunea. Într-o singură zi, controlorii de trafic aerian greci au gestionat peste 5.000 de zboruri și au stabilit un nou record.

Pe 18 iulie 2026, în ATHINAI FIR/HELLAS UIR au fost gestionate 5.082 de zboruri, cel mai mare număr înregistrat vreodată într-o singură zi în spațiul aerian aflat sub controlul Greciei.

Precedentul record data din 10 august 2024, când fuseseră gestionate 4.944 de zboruri. Astfel, noul maxim este cu 138 de zboruri mai mare.

Traficul record pune însă o presiune tot mai mare asupra sistemului de control aerian. Potrivit datelor EUROCONTROL, Grecia generează în 2026 aproximativ 12% din întârzierile „en-route” din întreaga rețea europeană, situându-se printre cele mai problematice zone din Europa din acest punct de vedere, după Franța și Spania.

Printre principalele cauze se numără capacitatea limitată a sistemului de control al traficului aerian, deficitul de personal și volumul foarte mare de aeronave care traversează spațiul aerian al țării.

Presiunea a fost amplificată și de situația din Orientul Mijlociu. Modificarea unor rute aeriene și redirecționarea fluxurilor de trafic au împins suplimentar aeronave spre spațiul aerian grecesc.

Totuși, volumul mare de trafic nu înseamnă că fiecare cursă spre Grecia acumulează întârzieri. În luna iunie, întârzierea medie ATFM în FIR Atena a fost de 2,26 minute pentru fiecare zbor.

Problemele devin mai vizibile în orele și zilele de vârf. Chiar și întârzierile relativ mici se pot acumula de-a lungul zilei, iar o aeronavă care efectuează mai multe curse succesive poate transmite întârzierea de la un zbor la următorul.

Situația îi afectează în special pe pasagerii care călătoresc în plin sezon spre destinații extrem de solicitate precum Atena, Creta, Rhodos sau Corfu. O plecare întârziată nu este neapărat provocată de o problemă tehnică a aeronavei sau a companiei aeriene, ci poate avea drept cauză pur și simplu lipsa de capacitate în spațiul aerian.

23 Aug. 2026, 08:49
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Aug. 2026, 08:49 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Trezoreria SUA încearcă să reducă presiunea de pe piața obligațiunilor guvernamentale într-un moment în care datoria publică americană a ajuns la aproximativ 40 de trilioane de dolari, iar randamentele titlurilor pe termen lung se mențin la niveluri ridicate. Decizia Washingtonului de a majora semnificativ răscumpărările de obligațiuni a fost însă întâmpinată cu scepticism de investitori, unii dintre ei comparând măsura cu „un plasture pus pe o rană de glonț”, scrie Financial Times.

Ministerul american de Finanțe a anunțat că, începând cu 9 septembrie, va majora cel puțin de două ori volumul răscumpărărilor regulate de titluri de stat cu maturități între 10 și 30 de ani, de la aproximativ 2 miliarde de dolari la 4 miliarde de dolari și chiar mai mult.

Inițial, piața a reacționat pozitiv. Prețurile obligațiunilor pe termen lung au crescut, iar randamentul titlurilor pe 30 de ani s-a retras de la maximul ultimilor 19 ani atins cu câteva zile înainte. Efectul a fost însă de scurtă durată, iar randamentele au început din nou să urce.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că instituția dispune de „un arsenal mare de instrumente” pentru stabilizarea celei mai mari piețe de datorie din lume.

Investitorii rămân însă sceptici. Jim Caron, director de investiții la Morgan Stanley Investment Management, a declarat că una este ca autoritățile să înțeleagă problema și alta este să aibă capacitatea de a o rezolva.

„Trezoreria pur și simplu nu este în măsură să controleze randamentele pe termen lung”, a spus acesta.

Charlie McElligott, analist la Nomura, a descris planul Trezoreriei drept „un plasture pe o rană de glonț”, avertizând că măsura nu va fi suficientă pentru calmarea pieței.

Presiunile vin pe fondul mai multor îngrijorări ale investitorilor: deteriorarea finanțelor publice ale SUA, inflația persistentă, nivelul ridicat al împrumuturilor guvernamentale și nevoia tot mai mare de capital a marilor companii tehnologice pentru finanțarea investițiilor în inteligență artificială.

Anunțul Trezoreriei a ridicat și semne de întrebare privind strategia de comunicare a instituției. Decizia a fost făcută publică la numai două săptămâni după anunțul trimestrial privind refinanțarea datoriei, document în care Ministerul Finanțelor prezintă de regulă principalele sale intenții privind împrumuturile.

Thomas Simons, economist-șef pentru SUA la Jefferies, consideră că această abatere de la practica obișnuită poate reduce încrederea investitorilor în prognozele autorităților.

O altă necunoscută este modul în care vor fi finanțate răscumpărările suplimentare. O parte a pieței estimează că Trezoreria ar putea cumpăra titluri pe termen lung prin emiterea unei cantități mai mari de datorie pe termen scurt.

O asemenea strategie ar putea însă face bugetul federal și mai dependent de evoluția dobânzilor. Bessent însuși criticase în 2024 o abordare similară adoptată de predecesoarea sa, Janet Yellen.

Secretarul Trezoreriei susține că nivelurile actuale ale randamentelor nu reflectă fundamentele economiei americane și pune o parte din presiune pe seama tensiunilor geopolitice și a lichidității slabe de pe segmentul obligațiunilor pe 30 de ani.

Bessent a mai anunțat că Washingtonul pregătește noi măsuri de consolidare fiscală și a afirmat că există „șanse foarte bune” ca deficitul bugetar al SUA să fi atins deja nivelul maxim.

Prognozele oficiale rămân însă mult mai prudente. Biroul pentru Buget al Congresului estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB în acest an, nivel similar celui din 2025 și cu mult peste obiectivul de 3% din PIB până în 2028 evocat de Bessent.

Sarah Bianchi, de la Evercore, consideră că administrația americană are în prezent posibilități limitate de a reduce substanțial deficitul, iar efectul declarațiilor privind consolidarea fiscală asupra pieței ar putea fi la fel de temporar precum cel al răscumpărărilor de obligațiuni.

Unii investitori spun că pentru o reducere durabilă a randamentelor ar fi nevoie de o combinație de măsuri. Scott DiMaggio, de la AllianceBernstein, susține că ar fi necesare atât intervenții din partea Rezervei Federale, cât și reducerea deficitului bugetar și o gestionare mai eficientă a datoriei publice.

Chiar și așa, există și opinia că intervenția Trezoreriei a împiedicat o vânzare și mai agresivă de obligațiuni americane. Robert Tipp, de la PGIM, a descris acțiunea drept o încercare de a „astupa o gaură cu degetul”, într-un mediu caracterizat de dobânzi ridicate, cheltuieli bugetare mari și inflație peste ținta Rezervei Federale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!