10 milioane de euro amendă pentru bănci în cazuri de spălare de bani. Criptoactivele și fotbalul intră sub control

Amenzi de până la 10 milioane de euro pentru bănci, reguli noi pentru criptoactive și obligații suplimentare pentru cluburile profesioniste de fotbal. Sunt câteva dintre prevederile celor două proiecte de lege elaborate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, care propun modificări importante în sistemul de prevenire și combatere a spălării banilor, finanțării terorismului și finanțării proliferării.

Lista entităților care vor avea obligații suplimentare se extinde. Proiectul îi include, între alții, pe furnizorii de servicii cu criptoactive, operatorii din domeniul migrației prin investiții, impresarii de fotbal și cluburile profesioniste de fotbal. În cazul cluburilor, regulile se vor aplica inclusiv tranzacțiilor cu investitori, sponsori, agenți sau intermediari și transferurilor de jucători. Entitățile raportoare vor trebui să se înregistreze la Serviciu înainte de începerea activităților vizate de lege.

În cazul criptoactivelor, autoritățile vor putea interveni inclusiv prin suspendarea unor tranzacții sau a accesului la conturi. Dacă există suspiciuni privind spălarea banilor, finanțarea terorismului sau alte infracțiuni prevăzute de proiect, Serviciul va putea dispune suspendarea unei tranzacții, a unui cont bancar, a unui cont de plăți sau a unui cont de criptoactive. De asemenea, pot fi sistate anumite bunuri sau relații de afaceri pentru o perioadă de până la 30 de zile lucrătoare.

Noile reguli pun accent și pe verificarea permanentă a clienților. Entitățile raportoare vor trebui să monitorizeze în mod continuu relațiile de afaceri și tranzacțiile efectuate. Informațiile despre clienții cu risc ridicat trebuie actualizate cel puțin o dată pe an, iar pentru ceilalți clienți intervalul de actualizare nu poate depăși cinci ani.

În ceea ce privește tranzacțiile în numerar, proiectul menține pragul de 200 000 de lei pentru raportarea către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Sunt vizate activitățile și tranzacțiile în numerar ale clienților care ating această sumă într-o lună, inclusiv atunci când valoarea este acumulată prin mai multe operațiuni legate între ele. Informațiile trebuie transmise până la data de 10 a lunii următoare. Pentru anumite entități, inclusiv notarii, este prevăzută raportarea și a unei singure tranzacții de cel puțin 200 000 de lei.

Și remiterile de bani de cel puțin 40 000 de lei sunt supuse raportării către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Informațiile trebuie transmise în termen de cinci zile de la efectuarea operațiunii.

Proiectele prevăd și raportarea unor tranzacții cu bunuri de valoare ridicată. Sunt vizate vânzările necomerciale de autovehicule în valoare de cel puțin 250 000 de euro, precum și anumite tranzacții cu nave și aeronave care ating cel puțin 7,5 milioane de euro.

Sancțiunile prevăzute în proiect sunt considerabil mai dure. Pentru instituțiile de credit și instituțiile financiare, amenda aplicată persoanelor juridice poate ajunge la cel puțin 10 milioane de euro sau 10% din cifra de afaceri anuală, în funcție de valoarea mai mare. Pentru anumite persoane fizice din cadrul entităților raportoare, sancțiunea poate ajunge la 5 milioane de euro, inclusiv pentru conducerea superioară.

Proiectul stabilește și când o încălcare poate fi considerată gravă. Printre situațiile prevăzute sunt tranzacțiile legate între ele care depășesc 3 milioane de lei pentru anumite entități raportoare și 2 milioane de lei pentru celelalte entități. O încălcare este considerată repetată atunci când aceeași prevedere este încălcată din nou în decurs de un an de la aplicarea unei sancțiuni. Caracterul sistematic poate fi constatat în cazul a cel puțin trei încălcări într-un an sau al altor situații prevăzute de proiect.

Printre faptele sancționabile se numără și neinformarea Serviciului despre activități sau tranzacții suspecte, inclusiv cele inițiate, dar care nu au fost finalizate. În funcție de categoria persoanei și de gravitatea încălcării, amenzile pot porni de la 4 500 de lei pentru persoanele fizice și pot ajunge la 1 milion sau 5 milioane de lei pentru entități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cluburi de fotbal #spalare de bani #criptoactive #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.