Moldova, prinsă în capcana banilor scumpi! Reputația proastă a țării umflă costul împrumuturilor

11 Sept. 2026, 10:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 10:48 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova se împrumută la costuri ridicate din cauza imaginii pe care o are pe piețele financiare, iar această situație pune o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat. Declarația a fost făcută de noul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spătari, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Potrivit acestuia, problema nu este neapărat nivelul actual al datoriei publice, ci costul la care statul reușește să atragă finanțare.

„Acum, datoria noastră nu este extremă, dar ea este costisitoare, pentru că Moldova nu are o imagine foarte favorabilă și ne costă foarte scump să ne împrumutăm”, a declarat Marcel Spătari.

Parlamentarul susține că fiecare împrumut nou contractat de stat vine cu costuri suplimentare, iar dobânzile plătite pentru finanțarea datoriei afectează direct bugetul public.

În opinia sa, atunci când este analizat deficitul bugetar, trebuie urmărit nu doar nivelul acestuia, ci și impactul pe care îl are asupra acumulării datoriei publice de la un an la altul.

Spătari atrage atenția și asupra unei alte vulnerabilități: nivelul redus al veniturilor colectate de stat în raport cu dimensiunea economiei.

„Un stat, el funcționează din impozitele pe care le colectează. Republica Moldova, față de alte state din Europa, colectează foarte puțin”, a explicat președintele Comisiei economie.

Potrivit acestuia, veniturile bugetului public național reprezintă aproximativ 35% din economia Republicii Moldova. Pentru comparație, în statele baltice ponderea variază între 39% și 44%, iar media europeană ajunge la circa 46%.

În aceste condiții, Marcel Spătari consideră că Republica Moldova trebuie să găsească soluții pentru consolidarea veniturilor bugetare și, în paralel, pentru reducerea costurilor de finanțare.

În anul 2026, costul deservirii datoriei este de 6,5 miliarde de lei, iar în anul 2027 – 7,5 miliarde de lei.

26 Oct. 2026, 13:52
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 13:52 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Deputatul PAS Iurie Levinschi a propus majorarea lefurilor pentru mai mulți angajați la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) unde este angajată și soția sa, conform declarației de avere și interese personale. Ea deține funcția de șefă a serviciului resurse umane. Însă deputatul și-a retras amendamentul în condițiile în care nu avea toate avizele necesare. Ulterior deputatul a venit cu un proiect de lege separat, scrie REALITATEA.

În proiectul înaintate de Levinschi se arată că deși noua lege privind protecția datelor cu caracter personal a intrat în vigoare „reglementările aferente salarizării și clasificării funcțiilor publice nu sunt ajustate și nu sunt adaptate specificului atribuțiilor exercitate de personalul din cadrul Centrului, în special în ceea ce privește funcția de inspectori de protecție a datelor”.

„Până la momentul actual, în Legea nr. 270/2018 nu au fost operate modificările necesare pentru salarizarea funcțiilor de inspector de protecție a datelor, din care motiv, personalul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu a putut fi încadrat/transferat în noile funcții, astfel cum prevede art. 90 din Legea nr. 195/2024.

Prin Legea nr. 195/2024 și Legea nr. 160/2026, atribuțiile Centrului devin mult mai complexe, având noi sarcini și competențe: de investigare, corective, de autorizare și de consiliere, de prevenirea încălcărilor legislației în domeniul protecției datelor cu caracter personal, fiind indispensabilă necesitatea consolidării autorității de supraveghere, drept garant al respectării dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Amploarea competențelor Centrului este foarte vastă în contextul în care date cu caracter personal sunt prelucrate de toți operatorii de date, fie din domeniul public sau privat, de persoane fizice și juridice, iar practica demonstrează că amploarea prelucrărilor de date cu caracter personal este tot mai vastă și mai diversificată, inclusiv de/prin metode și posibilități inovative.

În acest context, devine evident că sarcinile trasate Centrului implică responsabilități și riscuri majore, care nu sunt reflectate corespunzător de cadrul normativ aferent salarizării. Prin urmare, este necesară corelarea regimului salarial cu complexitatea și responsabilitatea atribuțiilor, care să stimuleze atragerea și menținerea personalului calificat și să asigure exercitarea efectivă și independentă a competențelor legale ale Centrului”, se arată în nota informativă a proiectului.

Valoarea majorărilor – secret?

Levinschi mai informează că, din cauza complexității muncii și volumului de salarizare, șapte controlori, inclusiv un șef de subdiviziune, au demisionat din cadrul Centrului. „În cazul în care nivelul de salarizare rămâne echivalent celui actual (de controlor), intenționează a demisiona în perioada imediat următoare și alți angajați care urmează a fi numiți în funcțiile de inspector de protecție a datelor, participând la diverse concursuri de angajare în alte instituții publice cu un nivel de salarizare mai mare”.

Deputatul menționează că reglementările propuse vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat, fără a preciza valoarea lor.


Contactat de Realitatea, Parlamentarul nu a răspuns până la ora publicării știrii, pentru a face precizările și pentru a comunica dacă ar exista conflict de interese, luând în considerare activitatea soției sale în cadrul Centrului.

Averea familiei Levinschi

Conform declarației de avere pentru 2025, Iurie Levinschi a încasat anul trecut peste 324.000 de lei de la Consiliul Raional Hîncești și mai mult de 27.000 de lei de la Parlament. Leafa soției sale la CNPDCP a constituit peste 261.000 de lei. Ea a mai primit și o remunerare de 2740 de lei de la Comisia Electorală Centrală.

Parlamentarul a mai declarat peste 30.000 de lei drept „compensație neimpozabila pentru cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cheltuieli de protocol si promovare”. Alte peste 13.000 de lei au fost achitați deputatului pentru a-i compensa cheltuielile pentru transport.

Familia mai are numeroase terenuri, iar în 2025 deputatul a declarat locuința de peste 127 de metri pătrați, în care locuiește cu „drept de abitație”. În același an, el a cumpărat un Renault Megan de 235.000 de lei, produs în 2019. În posesia sa mai sunt două vehicule și patru imobile, dar și numeroase terenuri.