Putin a dat „verde”, iar Banca Rusiei a tras frâna! Dobânda rămâne la 14%

11 Sept. 2026, 17:00
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 17:00 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis, pentru prima dată din iunie 2025, să nu mai reducă dobânda-cheie, menținând-o la nivelul de 14% pe an. Decizia vine după zece reduceri consecutive, prin care rata a coborât de la maximul de 21%.

Potrivit regulatorului rus, presiunile inflaționiste s-au intensificat în ultimele luni, iar componenta persistentă a inflației a accelerat la 5–6% în termeni anualizați.

Banca Centrală indică printre cauzele principale reducerea temporară a capacităților de producție în anumite sectoare, în contextul atacurilor cu drone ucrainene care au afectat rafinării și infrastructura logistică. Creșterea prețurilor la combustibili s-a reflectat, potrivit instituției, și în dinamica inflației de bază.

Economia Rusiei continuă să crească, însă într-un ritm moderat, în timp ce cererea de consum rămâne ridicată, deși avansează mai lent decât anterior.

Pauza în reducerea dobânzii vine și după ce președintele Vladimir Putin a transmis, în urmă cu o săptămână, un mesaj de susținere pentru politica Băncii Centrale, avertizând totodată că economia nu trebuie „supra-răcită”. Bloomberg a relatat chiar înaintea ședinței că liderul de la Kremlin ar fi dat undă verde pentru o pauză în ciclul de reducere a dobânzilor.

Banca Centrală nu exclude ca această pauză să se prelungească. Instituția a reiterat că viitoarele decizii vor depinde de dinamica inflației, a așteptărilor inflaționiste și de riscurile interne și externe.

Un alt factor important va fi proiectul bugetului pentru 2027, care urmează să fie prezentat la sfârșitul lunii. Regulatorul rus consideră politica bugetară unul dintre principalele riscuri pentru inflație, iar un deficit mai mare decât cel anticipat ar putea impune o politică monetară mai restrictivă.

Mai mulți economiști ruși spun că pauza ar putea dura până la sfârșitul anului, iar unii nu exclud nici posibilitatea unei majorări a dobânzii, dacă presiunile inflaționiste vor continua.

26 Oct. 2026, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.