Prăbușire pe piața imobiliară din Chișinău! Numărul locuințelor date în exploatare s-a redus cu aproape 90%

Piața construcțiilor rezidențiale din municipiul Chișinău a înregistrat o cădere în prima jumătate a anului 2026. Doar 175 de locuințe au fost date în exploatare în perioada ianuarie–iunie, arată datele Biroului Național de Statistică.

Suprafața totală a locuințelor finalizate a constituit 24,1 mii de metri pătrați. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul total al locuințelor date în exploatare a ajuns la doar 12,6% din nivelul înregistrat în primul semestru din 2025.

BNS precizează că numărul caselor individuale date în exploatare s-a diminuat cu 87,4% față de perioada similară a anului trecut. În mediul urban au fost finalizate 86 de locuințe, iar în localitățile rurale din componența municipiului 89.

Declinul se vede și în volumul lucrărilor. În prima jumătate a anului, activitatea de construcții s-a redus cu 11,1%, iar lucrările la clădirile rezidențiale au scăzut cu 14,1%.

Situația contrastează cu numărul autorizațiilor de construire. În ianuarie–iunie au fost eliberate 458 de autorizații, cu 7,3% mai multe decât anul trecut, dintre care 399 pentru clădiri rezidențiale.

#imobil #locuinte #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina